Arhiva de folclor

Anul 2023 a fost proclamat în Patriarhia Română drept „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)”. În acest context, invitatul Mariei Leșe în cadrul emisiunii Arhiva de Folclor, a fost Arhidiaconul Ionuț Koblicska, de la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Mama sa Elena” din Cluj-Napoca.   Invitatul nostru își descoperă încă de mic copil iubirea pentru muzică, pe care o cultivă urmând cursurile Școlii de Muzică de la Bistrița. Când a sosit timpul să se înscrie la liceu, alege cu inima și urmează cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, apoi ale Facultății de Teologie Ortodoxă.   Drumul vieții îi scoate în cale oameni de valoare care îl vor ajuta să se lanseze și în muzica tradițională românească.   Vă invităm să ascultați prima parte a dialogului cu arhidiaconul Ionuț Koblicska, pentru a afla povestea vieții lui: slujirea lui Dumnezeu și a cântecului popular.

foto credit: Doxologia Cimitirul vesel a dus faima satului Sapânţa peste tot în lume. Acest loc este cimitirul satului, dar în același timp este și un muzeu în aer liber. Astăzi este protejat ca sit UNESCO. Sutele de cruci, colorate în acel albastru specific, se aliniază tăcute în faţa bisericii de piatră de la 1886. Pe măsură ce te apropii de ele şi începi să desluşeşti versurile încrustate în lemn, îţi dai seama că au multe de spus. Crucile gravate şi colorate de meşterul Stan Pătraş şi de ucenicii săi reprezintă ironic, dar fără răutate, viaţa celui răposat, atât prin realizările sale, cât şi prin obiceiurile rele ale acestuia. Fondatorul cimitirului nu mai este nici el printre cei vii, dar a lăsat un testament viu, iar tradiția este continuată de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu, cel care pregătește  crucile și se îndeletnicește cu versurile simple dedicate fiecărui suflet. Tradiția crucilor albastre continua.

Bocetul, sau cântecul de doliu la pierderea celor dragi,  are rolul de vindecare sufletească a celor rămași, împăcarea și trecerea senină prin toate întâmplările vieții, bune sau rele. Durerea sufletească a celui care pierde pe cineva drag a cunoscut de-a lungul timpului forme diferite de manifestare, fiecare obicei de înmormântare având scopul de a face mai ușoară despărțirea de cei dragi. Noi ne-am apropiat de acest subiect sensibil, inspirați fiind de tematica anului acesta 2021, propusa de Sinodul Bisericii Ortodoxe – Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2021 să fie „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”. Astfel, în această ediție a emisiunii Arhiva de folclor vorbim cu Menuț Maximinian, scriitor, jurnalist și etnolog bistrițean despre cantecul de trecere, sau bocetul, o creatie a liricii populare care, desi nu a fost foarte mult explorată, are un rol aparte în bogăția folclorului românesc.

Dragoste pentru folclorul românesc, talent, modestie și dăruire: Frații Petreuș. Ei au înălțat muzica maramureșană la rang de veșnicie. Trăinicia și frumusețea artei populare a devenit sinonim cu numele lor. Frații Petreuș au devenit un brand al Maramureșului. Cântecele lor au răsunat în întreaga lume și au fost înscrise în tezaurul folclorului românesc. Frații Petreuș (Ștefan și Ion) sunt doi din cei patru frați ai familiei Petreuș (Ștefan, Ion, Ioana și Pătru), cântăreți de muzică tradițională românească, renumiți pentru cântecele din zona Maramureșului, de pe Valea Izei. S-au făcut remarcați prin numeroasele înregistrări instrumentale și vocale pe care le-au realizat și prin materialele discografice pe care le-au elaborat. Au debutat în radio și în televiziune în anul 1968, iar primul disc l-au înregistrat în 1969-1970. Ștefan Petreuș a avut amabilitatea să ne acorde un interviu în anul 2017. Vă invităm să îl ascultați!

Grigore Leșe se naşte în satul Stoiceni din Ţara Lăpuşului la 20 februarie 1954. Studiază fagotul la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Obţine titlul de Doctor în Muzică cu calificativul Summa cum Laudae (2003). Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Predă cursul de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Realizează seria de televiziune La porţile ceriului  (TVR Cultural), pentru care primeşte în 2007 cel mai important premiu din presa românească – MARELE PREMIU al A.P.T.R. – precum si numeroase premii naţionale şi internaţionale. Realizează  emisiunile „Drumurile lui Leşe” la Radio România Actualităţi şi „Lumea şi muzica tradiţională” la Radio România Cultural. „Fiecare ştie ce poate face pe lume. Dacă el simte că poate hori, să horească. Dacă ştie lucra cu lemnul şi vrea să fie tâmplar, să lucre! Că Dumnezău n-o lucrat mai mult pe unul ca pe celălalt, câţi suntem pe lumea asta. Trebuie să ai conştiinţă, şi dacă te-ai legat de-un lucru – cum zicea taică-meu -, du-l până în capăt, nu-l face de mântuială. Decât să faci un lucru de mântuială, mai bine nu-l mai face. Pentru că drumu-i lung şi împlinirea-i departe. Eu horesc de când mă știu, și o fac bine: Horile is stampărari/ la omu cu supărări.” Grigore Leșe a fost invitat al emisiunii Arhiva de folclor, la Radio Renașterea în data de 16 februarie 2017.

Crezul interpretului Grigore Lese este că: muzica tradiţională, muzica din vatra satului, înseamnă mai mult decât divertisment și relaxare.  Vreme de 50 de ani  s-a străduit să le arate oamenilor lucrurile profunde, lucrurile esențiale. Horile sale descriu dorul, jalea, înstrăinarea, sentimente definitorii pentru om. Grigore Lese: „Mi-am ales un drum şi nu m-am abătut de la el” Interpretul Grigore Lese a știut să iși aleagă în viață, ceea ce i se potrivește: Horitul.