Bunicul de Sabinel Mîrzea
from Dulce Românie Hosted by S. Mîrzea
În memoria bunicilor mei Ilie și Leana Mîrzea și Vasile și Petra Gogoneață. Îmi pare așa de rău ca nu mai sunt, ca poveștile lor s-au topit în amintirea mea, iar chipurile lor dispar și ele cu fiecare an care trece și de-abia îmi mai pot aminti de cum arătau. O flanelută neagră sau un ilechi maron cu buzunare mici, o bazma cu flori roșii pe margini, un băț de cioban sau o privire dură; o pereche de opinci. Caramelele care ieșeau din batistă sau pachetele de rahat colorat sunt puținele lucruri care îmi mai aduc aminte de ei. Aș fi vrut să îi mai am măcar o dată să pot să îi vadă pe cei mici: “Uite mamaie ce mare a crescut Aaron!” dar asta nu se mai poate acum. Pentru cei care aveți bunici dar îi vedeți foarte rar pentru ca vă plictisesc cu poveștile lor pe care le-ați auzit de 100 de ori, țineți minte ca într-o zi nu vor mai fi iar atunci vă veți dori să ascultați poveștile lor încă o dată, sa puneți telefonul jos pentru 5 minute și să le strânge-ți mâinile muncite în mâinile voastre. Pentru ca nu se vor mai întoarce niciodată. Iar tot ce ți-au spus se va șterge din memoria ta încet, încet cu trecerea anilor. Va rămâne doar un chip blurat, cocoșat, așezat pe o piatră la poarta cu un toiag în mână care te privește de departe în timp ce pleci cu telefonul în mână și fără să privești înapoi spre casa ta.
Embed this episode
No transcript yet.