Ce are de învățat Europa de la Republica Moldova? O discuție cu Robert Lupițu

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:La Chișinău a avut loc Moldova Security Forum, ediția a II-a. Pe agenda summitului s-au aflat teme de actualitate care privesc nu doar Republica Moldova, ci și întreaga Europă: rezistența în fața amenințărilor hibride, a manipulărilor informaționale în alegeri, întărirea securității în fața provocărilor cibernetice. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a transmis un mesaj în cadrul forumului și a spus, printre altele, că „Europa are multe de învățat de la Republica Moldova”, amintind cum a rezistat aceasta la atacurile hibride, prin cooperarea între instituțiile statului. Invitatul nostru, în direct, de la Chișinău, este analistul de politică externă Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, partener media al evenimentului.În ce măsură neutralitatea constituţională a Republicii Moldova reprezintă un obstacol în construirea cooperării cu UE şi NATO în materie de securitate?Robert Lupițu: „Cu UE în nici un caz şi vă dau un exemplu din pannelul pe care l-am moderat. A fost o întrebare din partea audienţei despre ce s-ar putea face în această conversaţie legată de neutralitate şi un eventual scenariu de aderare a Republicii Moldova la NATO. Deoarece chestiunea neutralităţii este văzută din perspectiva nealinierii militare la un bloc politico-militar defensiv cum este NATO. Şi răspunsul care a venit din partea ministrului de externe a fost unul cît se poate de clar într-o zonă de probă a rezilienţei: este normal să avem această dezbatere în societate pentru că mediul de securitate s-a schimbat, discutăm avantaje, dezavantaje, scenarii şi în ultimă instanţă cetăţenii sînt cei care decid dacă rămînem o ţară neutră din punct de vedere militar sau dacă ne asumăm altceva.”Deceniile de dominație sovietică reprezintă o slăbiciune sau dimpotrivă un avantaj pentru Republica Moldova în confruntarea cu atacurile hibride și încercările de manipulare în alegeri operate de Federația Rusă?Robert Lupițu: „În mod cert, în momentul în care avem de-a face cu astfel de acţiuni hibride, cu un astfel de instrumentar care se referă la sabotaje de infrastructură critică, la presiuni economice, la diferite măsuri coercitive, la diferite tactici pe care le-am văzut dezvăluite, cum ar fi finanţări ilegale, plăţi către influenceri, către anumite categorii sociale, în egală măsură găsim elemente de rezistenţă, o formă de combatere, dar în mod cert pot apărea şi slăbiciuni. Ce este important – şi aici este un narativ foarte interesant din perspectiva jocului public pe care l-a făcut: avem o Republică Moldovă vulnerabilă din foarte multe perspective dar care şi-a jucat această carte a vulnerabilităţii, a slăbiciunii în avantajul său. În sensul în care Republica Moldova nu şi-a ascuns niciodată vulnerabilităţile, este conştientă de problemele economice pe care le are, de dependenţele energetice, de chestiunea transnistreană, de interferenţa rusă în societate. Dar asta nu a împiedicat-o să continue parcursul european, dialogul cu cetăţenii şi transparenţa actului public. De fapt este şi o temă pe care am văzut-o în  mod predilect la ediţia din acest an a forumului şi anume că rezilienţa este o formă de descurajare şi transparenţa este o armă. Actorii politici au căutat să rămînă în permanentă legătură cu societatea, luînd măsuri în beneficiul societăţii, expunînd vulnerabilităţile, verbalizîndu-le, tocmai pentru a arăta că sînt conştienţi de probleme şi fac toate eforturile pentru a le combate. A contat foarte mult şi sprijinul extern pe care l-a primit şi-l primeşte Republica Moldova în zona cibernetică şi nu numai.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural