Ce vede copilul tău online? - o discuție despre cine controlează feedul cu Bianca Oanea și Maria Angele

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:Copiii sînt expuși online la propagandă, rasism, conspirații și dezinformări. Cum îi protejăm? La această întrebare răspund Bianca Oanea și Maria Angele în cadrul unui webinar organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent  (CJI), „Ce vede copilul tău online. Deconstrucție și mesaj la clasă și acasă”, ce va avea loc în 26 martie, de la ora 19.00. Cît din ceea ce vede un copil online este rezultatul propriilor opțiuni și cît este decis de algoritmi? Ce facem pentru copii ca să nu cadă victime ale mesajelor de propagandă, rasiste, conspiraționiste? Le-am întrebat pe Bianca Oanea, expertă media la CJI, şi Maria Angele, care a participat ca voluntară la o cercetare realizată de Asociația pentru Tehnologie și Internet, privind sistemele de recomandare ale rețelelor sociale in context electoral. Maria Angele, pentru studiul realizat de Asociația pentru Tehnologie și Internet ţi-ai creat conturi pe rețelele de socializare, în perioada alegerilor prezidențiale din 2025, cu un profil setat la vîrsta de 16 ani, sex masculin. Cum a fost această experiență, ce fel de conținut a primit acest profil?Maria Angele: „Toate platformele de social media fac bani din reclame și vor să te țină cît mai mult acolo, prin scroll infinit, autoplay și prin provocarea de emoții puternice. Și asta am văzut eu, stînd pe contul de băiat de 16 ani: conținutul care-mi apărea în feed-uri era polarizant, alarmist, astfel încît să mă facă să am niște emoții foarte puternice, pe care da, le-am și avut. (...) După acest experiment, am rămas cu ideea că algoritmii nu sînt democratici. Eu mi-am exprimat interesele, adică dădusem follow unor conturi despre gaming și despre educație. Algoritmul n-a ținut cont de interesele mele. Asta n-a fost valabil doar pentru contul de minor, ci și pentru conturile celorlalți voluntari care au strîns date pentru acest studiu, care erau toate conturi cu vîrsta peste 18 ani. Pentru nici unul dintre noi dezbaterea online n-a fost echitabilă sau echilibrată. Pentru nici unul dintre noi nu s-a respectat liniștea electorală. Da, vorbim despre minori și despre tineri, dar ăsta e un lucru care se întîmplă pe mai toate conturile, indiferent de vîrsta pe care o declarăm.”Copiii nu pot fi ținuți departe de rețelele sociale. Dar cum îi protejăm, totuși? Ce facem să nu cadă victime ale mesajelor de propagandă, rasiste, conspiraționiste...?Bianca Oanea: „Vorbim cu ei. Şi vorbim în toate aspectele vieții. Noi avem cea mai mare încredere în profesori, pentru că profesorii din programul de educație media sînt o resursă extraordinar de valoroasă pentru Centrul pentru Jurnalism Independent și pentru educație, în general. Vedem cum se schimbă felul în care fac lucrurile. Proiectul a început de la copiii care făceau cu colegele mele ateliere despre jurnalism, educație civică și care au spus mergeți cu lucrurile astea și la profesorii noștri că și ei ar trebui să le știe. Acum avem vreo 10.000 de profesori care le știu și care le duc la clasă. Dar vin și profesorii și spun ar trebui să știe și părinții. Şi într-adevăr ar trebui să acționăm pe toate palierele. Să vorbim, să atragem atenția și să ne punem întrebări. Pentru că, a spus Maria, semnalul de alarmă sînt emoțiile. Momentul în care îmi provoacă o emoție, trebuie să îmi pun o întrebare. De ce văd conținutul ăsta? Cine e cel care mi-l livrează? De ce? La ce face apel din mine cînd văd asta? Învățăm să ne punem întrebări. Copiii sînt vulnerabili. Noi sîntem vulnerabili, ca adulți. Noi, la CJI, avem mare încredere în profesori. Dar credem şi în comunități, credem în faptul că trebuie să avem o discuție mai largă.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural