Colonialism și decolonizare. În chestiunea artei confiscate nu există un singur răspuns

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:Muzeele occidentale dețin numeroase obiecte care provin din fostele colonii și obiecte cumpărate sau primite de la persoane care le-au obținut în circumstanțe generatoare azi de controverse. Unele muzee au decis în ultimii ani să returneze o parte din acest patrimoniu țărilor de proveniență. Conform unui raport din 2018, peste 80% din patrimoniul african se află în afara Africii. Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze. Germania şi Belgia îşi pun şi ele problema retrocedării obiectelor de patrimoniu care aparţin fostelor colonii de pe continentul african. O dispută între Grecia și Marea Britanie pe tema sculpturilor care au aparținut Partenonului şi care sînt expuse la British Museum durează de zeci de ani. Ce se întîmplă cu muzeele europene construite pe baza unor colecţii din fostele colonii? Istoricul Alin Ciupală: „Va fi foarte greu de găsit un singur răspuns. Avem mai multe răspunsuri pentru că avem mai multe întrebări. E foarte complicat. Nu cred că desfiinţarea unor asemenea muzee ar rezolva problema, dimpotrivă, ar adînci-o. Pe de altă parte, nici nu putem fi indiferenţi la toată această dezbatere. Trebuie să discutăm şi să găsim o soluţie.” Dragoş Neamu, muzeograf: „Discuţia despre retrocedare nu se pune numai în termenii unei reparaţii morale, ci se pune şi în termeni practici. Se doreşte această retrocedare tocmai pentru ca societăţile odinioară colonizate, fie că vorbim de Benin, de Congo sau de Egipt, să aibă posibilitatea să-şi cunoască istoria care, furată fiind, le-a fost inaccesibilă pînă acum.” Am discutat cu istoricul Alin Ciupală şi muzeograful Dragoş Neamu despre patromoniul din fostele colonii aflat în  muzeele fostelor puteri coloniale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural