Creștinism evanghelic între populism religios și discernământ teologic

Este votul o mărturisire de credință sau o formă de evlavie partizană?Creștinism evanghelic între populism religios și discernământ teologic.În episodul de astăzi explorăm ușurința cu care se poate confunda chemarea credinței creștine cu chemările unei campanii electorale. Politica se hrănește din câțiva mecanisme morale – Autoritate, Loialitate, Sacru – pe care politicienii, conștient sau nu, le activează pentru a ne câștiga votul și implicarea.Nici cea mai recentă campanie electorală nu a făcut excepție. Am auzit sloganuri precum „apărăm familia”, „facem voia lui Dumnezeu”, „ne apărăm copiii”, „noi suntem lumina, ei – întunericul”. În acest vacarm, vocea discernământului a putut fi ușor înăbușită de gusturile morale personale și de ecoul tribului din care facem parte. Fiecare tabără era convinsă că propria moralitate este singura corectă, de inspirație divină, și că doar candidatul ei era „alesul lui Dumnezeu”. Vorbim din nou astăzi despre imixtiunea politicii în religie și modul în care credința creștină devine instrument de propagandă, iar creștinismul – o unealtă de manipulare electorală.