De ce se strigă în Serbia „corupția ucide”

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:Sînt proteste masive în Serbia de cîteva săptămîni. Manifestațiile au început după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 15 oameni. Protestatarii acuză instituțiile statului de corupție și nepotism și cer urmărirea penală a celor responsabili de tragedie și declasificarea documentelor privind reconstrucția gării din Novi Sad. Premierul Serbiei și primarul din Novi Sad au demisionat. Dar protestele continuă. Dragoș Ioniță, specialist în Balcanii de Vest, cercetător la Centrul de Studii Europene din cadrul SNSPA, explică situaţia din Serbia, revendicările protestatarilor, perspectivele politice şi perspectivele Serbiei de aderare la Uniunea Europeană.  Dragoș Ioniță: „Acesta este doar ultimul episod dintr-un lung şir de proteste care au marcat istoria recentă a Serbiei. În 2020 au avut loc proteste care au urmat deciziilor de lockdown din perioada pandemiei – decizii care au fost şi în alte ţări, dar la ei au fost mult mai stricte iar populaţia a reacţionat vehement. În 2021 şi-n 2024, în două episoade separate dar totuşi conectate, au avut loc proteste ca urmare a deciziei de exploatare a minelor de litiu. Populaţia a fost nemulţumită de contractul cu o firmă din Australia. Iar în 2023 au avut loc protestele care au urmat celor două masacre din şcoala din Belgrad şi din suburbia oraşului Belgrad. Deci putem spune că nervii erau întinşi deja, populaţia era deja sub presiune. Şi puterea de la Belgrad, Partidul Progresist şi coaliţia de la guvernare se aflau sub presiunea de a nu repeta anumite greşeli şi de a nu mai captura statul. Sînt voci din societatea civilă care acuză autorităţile de la Belgrad de capturarea statului şi de limitarea drepturilor cetăţeneşti, de limitarea accesului populaţiei la informaţii utile.”Există vreo reacţie notabilă la nivel european în legătură cu ce se întîmplă în Serbia?Dragoș Ioniță: „Nu. Şi asta este o revendicare proaspătă a celor din stradă şi mai ales a ONG-urilor concentrate pe analiza protestelor şi a procesului de integrare în Uniunea Europeană: unde este Uniunea Europeană? Nu veţi vedea steagul UE nicăieri fluturînd în stradă, nu veţi vedea scandări la adresa UE – fie de susţinere, fie de solicitări de sprijin pentru protestatari. Organizaţiile societăţii civile asta critică: faptul că UE nu şi-a asumat nici un rol, nu se implică discursiv în sprijinirea celor din stradă. În acelaşi timp, UE este acuzată de faptul că promovează ceea ce în Serbia, deja de 10 ani, se numeşte stabilitocraţie. Practic UE a girat un guvern cu tendinţe autoritare pentru a avea o pace regională, o pace între ţările afectate de război în anii ʼ90.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural