Dincolo de „căpșunari”: realități și prejudecăți despre muncitorii sezonieri români

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:Probabil fiecare dintre noi are în familie sau cunoaște pe cineva care muncește sau a muncit în străinătate. Migrația economică este unul dintre fenomenele cu implicații economice și sociale considerabile pentru România ultimelor decenii. Dar în ce măsură este studiat și cunoscut? L-am întrebat pe antropologul Bogdan Iancu, unul dintre coordonatorii studiului „Sezonierii. Muncă şi identităţi în mişcare”.Bogdan Iancu: „De multă vreme tot tatonam ideea de a continua proiectul lui Vintilă Mihăilescu, de a încerca să aducem în discuţie şi să reprezentăm ceea ce el numea ţăranul recent. Să declinăm la Muzeul Ţăranului Român din proiecte cum sînt cel al jurnalistei Elena Stancu şi al fotografului Cosmin Bumbuţ sau al lui Petruţ Călinescu şi al altor artişti care documentează migraţia. Pentru că foarte multe instituţii din România nu şi le permit. Sînt proiecte care-i angajează pe iniţiatorii lor pe termen lung să meargă pe urmele unui fenomen cu implicaţii sociale foarte consistente. (...) Cu proiectul „Sezonierii”, am încercat să încarnăm persoanele astea despre care se discută în termeni de cifre, de fenome. Am încercat să le punem un chip, să arătăm condiţiile în care lucrează şi locuiesc.”Migrația economică are impact și la nivel social. Știm că sînt mulți copii care au crescut fără părinți, fiindcă părinții erau la muncă în străinătate. În ce măsură există interes pentru cercetarea acestui subiect: copiii care au crescut cu părinții departe?Bogdan Iancu: „Un fenomen de o asemenea amploare ar trebui să aibă dedicat un institut de cercetare. Ar trebui să înceapă să apară şi politici şi nu doar unele care să sancţioneze, ca pînă acum. Ar trebui văzut care sînt condiţiile în care oamenii aceştia ar putea să rămînă aici sau să-şi ia copiii cu ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural