Dragoș Vana despre: Harta Șpăgii în Spitale

Abuzul de putere exercitat în domeniul sănătății aduce atingere directă, atât dreptului fundamental de ocrotire a sănătății, garantat cetățenilor prin Constituția României, cât și bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta este un citat din raportului DNA „Corupția în sistemul public de sănătate” publicat în 2018, care descrie tipurile de corupție întâlnită în sistem pe baza cazurilor practice anchetate. Un studiu realizat la solicitarea Comisiei Europene în 2017, Raportul Special Eurobarometer 4701 - Corupție, arată că, atunci când românii sunt întrebați despre instituțiile percepute ca fiind afectate de corupție, sistemul de sănătate publică este cel mai des menționat. Astfel, 58% dintre români au această percepție, dublu față de media UE unde 31% din populație apreciază sistemul de sănătate ca fiind afectat de corupție. Sondajele realizate la solicitarea Comisiei Europene timp de 5 ani (până în 2022) au arătat că România înregistra cel mai mare procent de respondenți din UE (19%) care s-au declarat nevoiți să ofere bani, cadouri sau donații personalului medical sau spitalului pentru a avea acces la serviciile medicale la care aveau dreptul prin asigurarea de sănătate. La nivelul U.E., numai 4% dintre persoanele intervievate au susținut că au adoptat un astfel de comportament. Totuși, situația pare să se îmbunătățească treptat. Ultimul sondaj Eurobarametru arată că în 2023 România a înregistrat cea mai mare scădere în privința șpăgii dintre toate țările UE: procentul respondenților care au spus că au oferit plăți în plus personalului medical a scăzut de la 19% în 2022 la 9% în 2023. Conform raportului, la aceasta au contribuit îmbunătățirea condițiilor de lucru ale medicilor, creșterea salariilor personalului medical, dar și contracararea percepției potrivit căreia corupția este obișnuită și acceptabilă. Cu toții înțelegem semnificația cuvintelor „șpagă”, „atenție”, „plic” însă trebuie să știm că plățile informale se referă la corupție și pot afecta sistemul medical la toate nivelurile. Deși de cele mai multe ori vorbim doar de șpaga acordată medicilor, e important de reținut că în sistemul medical din România există cinci tipuri de coruție. Raportului DNA „Corupția în sistemul public de sănătate”, le detaliază: Mită pentru servicii medicale, atunci când personalul medical solicită sume nelegale pentru a presta servicii medicale și chiar condiționează actul medical de primirea de bani și alte bunuri de la pacient și aparținători. Mită pentru achiziții publice,  atunci când contractele pe care spitalul le încheie cu societăți comerciale sunt condiționate de plata unui ”comision” către managerul spitalului. Mită la nivelul Caselor Județene de Asigurări de Sănătate, plătită de managerii spitalelor către conducerea CJAS pentru asigurarea bugetării corespunzătoare a spitalelor. Mită pentru accesul personalului medical în sistem plătită de absolvenți la terminarea studiilor pentru obținerea certificatelor de competențe medicale, fără de care nu se pot angaja în sistem. Mită la angajarea în spital pe poziții de asistent medical, infirmier, îngrijitor, șofer de ambulanță, registrator medical. Raportul concluzionează că aceste aspecte pot constitui o explicație pentru faptul că România se situează pe ultimul loc în UE în ce privește accesarea sistemului medical public (doar 52% din respondenți au susținut că în ultimele 12 luni au apelat la serviciile medicale oferite de sistemul medical de stat). Este o chestiune foarte complexă și din punct de vedere moral, nu doar legal. Pacienții de află într-o poziție de vulnerabilitate, și chiar DNA recunoaște că „Deși, în aparență, inițiativa infracțională aparține celor care doresc să-și rezolve problema (celor care dau mita), în realitate, ei erau practic nevoiți să o ofere.” (Citat din raportul DNA) Însă se fac și pași înainte. Într-o încercare de a limita fenomenul, Ministerul Sănătății a introdus în 2016 un chestionar de feedback adresat la externare pacienților care au fost internați în spitalele din România. Astfel, în ultimii ani au fost colectate milioane de formulare cu date privind opinia pacienților despre interacțiunea cu sistemul de sănătate, inclusiv solicitarea de șpagă. Vorbim despre datele relevate din acest formular cu Dragoș Vana, creatorul proiectului graphs.ro. Dragoș este antreprenor în domeniul IT, doctor în economie și lector universitar cu peste 10 ani de experiență în mediul academic. Pasionat de statistică și de democatizarea accesului la date, a devenit cunoscut publicului în pandemie, odată cu lansarea platformei graphs.ro, un site care prezenta situația zilnică a cazurilor de Covid-19 în România. Platforma a ajuns rapid la milioane de accesări, devenind o sursă principală de informare privind evoluția pandemiei, oferind statistici avansate preluate inclusiv de cei din Ministerul Sănătății. În prezent, platforma s-a exstins și oferă și o altă secțiune cu impact major, „Harta Șpăgii”. Aceasta prelucrează statistic datele privind condițiile din spitale transmise de pacienți prin mecanismul de feedback implementat de Ministerul Sănătății, revelând astfel pentru public nu numai situația șpăgii din spitale, dar și alți indicatori importanți ca accesul la medicamente sau calitatea serviciilor medicale.  În 2022, Dragoș Vana a obținut Premiul special pentru Știință al Galei Premiilor Radio România Cultural, pentru activitatea desfășurată în perioada pandemică. În 2023, proiectul Harta Șpăgii (sub denumirea oficială „Feedbackul pacienților și creșterea calității serviciilor medicale prin acces la date publice”) a primit Diploma de Excelență pentru Campania Medicală a Anului la Romanian Healthcare Awards.  Sper că vi se va părea interesant episodul și vă va face să reflectați. Este evident că nu putem influența personal nici condițiile din spitale, nici salariile medicilor. Dar putem lupta pentru înlăturarea impresiei, a cutumei, a opiniei generalizate că șpaga este ceva acceptabil. Dacă interacționați cu spitalele din România, completați chestionarul de feedback și raportați dacă vi se cere șpagă. Cu toții putem face România un loc puțin mai sănătos. *** Sumar: (00:00) Introducere (06:18) Începuturile proiectului graphs.ro și impactul în perioada pandemică (12:40) Începutul proiectului  Harta Șpăgii. Formularul de feedback al pacientului (19:00) Modificarea întrebărilor referitoare la mită. Cum a evoluat procentul celor care susțin că li s-a cerut șpagă. (32:12) Lipsa datelor medicale și drumul către digitalizare. Conceptul de „Open Data” (37:10) Motive de optimism (39:00) Fenomenul șpăgii ca manifestare culturală, dar și a corupției (42:51) Ce lege ar iniția Dragoș Vana (45:26) Planuri de viitor pentru graphs.ro   *** Resurse menționate: https://www.graphs.ro/feedback Rezultate mecasnism de feedback al pacienților - date brute Ministerul Sănătății https://data.gov.ro/  Studiu „Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe” (Șpăgi pentru medici: România înregistrează un succes rar pe fondul unei corupții persistente în sistemul de Sănătate din Europa) Ziua de Cluj Corupția în sistemul public de sănătate, Direcția Națoinală Anticorupție, Compartimentul de analiză a datelor privind corupția Raportul Special Eurobarometer 4701 - Corruption