Fapte 4 - Șekina, Icabod, Mireasa

Tragedia morții lui Anania și Safira lor ne arată ce se întâmplă atunci când o inimă împărțită între împărăția lui Dumnezeu și împărăția acestei lumi intră în contact direct cu slava neprihănirii lui Hristos. Când, în situații excepționale, adevărul vine ca un potop de lumină, așa cum a fost după Cincizecime, efectele lui asupra unei inimi împărțite sunt devastatoare. Atunci când lumina adevărului vine de șapte ori mai puternică (Is 30:26), precum lumina a șapte sori, măhrama care ne protejează de efectele mortale ale păcatului nu mai rezistă, creierul intră în agonie și produce sfâșiere de inimă, așa cum s-a întâmplat cu Anania și Safira. Anania și Safira au crezut că pot sta pe gardul dintre cele două împărății, să profite de amândouă și să sară de pe gard la timpul potrivit, atunci când nu vor mai exista dubii că una dintre ele se scufundă. Moartea lor este o avertizare pentru cei ce cred că pot veni la nunta Mielului fără haina neprihănirii lui Hristos; pentru cei cu inima împărțită, care își doresc sistemul de operare divin instalat pe o partiție, dar vor să păstreze și legea păcatului și a morții instalată pe o altă partiție. Tragedia lor este o avertizare mai ales pentru noi, cei care ne apropiem de momentul Zilei Ispășirii, de momentul când caracterul lui Hristos va fi „în mod desăvârșit reprodus în poporul Său,” dar nu înțelegem că amestecul dintre nelegiuire și neprihănire este exploziv.