lupul dacic

Send us Fan Mail“ lupul dacic” este un poem scris sub licența @ndrei filip ©onstantin burdușa™ . El apare în istoriografia personală datat în 21 ianuarie 2021. Poemul arată astfel :    lupul dacic   noaptea asta miroase impar a iarnăși a moarteca sunetul unei aripi rănitedar încă puterniceîncă respirând puternic sunt ultimul animal de pradăultimul lup din haita neînțeleasă a lupilorviața mea a fost întotdeauna o călătoriecătre o viață pe care încă n-am aflat-odar pe care o știu că o voi afla cândva viața mea este lupta mealupta mea este puterea meaputerea mea este moartea meamoartea mea este libertatea mea sunt un lup care poate fi ucisdar care te va ucide fără milădefectiv de Dumnezeudar nu de Dumnezeire din dreptul inimiicurge tăciune ziua spulberată de pașiMaică a fiului rătăcitoriuTuîmblânzește-mă cu îmbrățișarea Ta destinul este ca un marș funebrutu-i dai putere și el îti vorbește despre moartetu-i dai iubire și el iți vorbește despre tragedie plâng de puterede forțăde strigătde dăruire tu nu ai cum înțelege străine lupul are o singură inimăși nouă viețiO singură femeie și nouăzecișinouă de căi de a muri de aceea el rămâne o efigie căci timpul mey a fost înainte de toate trecut pe piatra apelorsi nu am fostși nu suntnimic altceva decât trecere lumină din luminăvânător adevărat din călător adevărat nimic altcevadecât un lup adevărat cu mâna dreaptă aripăși cu mâna stângă sabiearc și săgeată din inima mea curg cuvinte de-o seamă cu mareacare separă apele timpului în numele unei iubiri sălbaticecu trup și suflet de lup numai cuvintele devin poeme de lunăde patimă e iarna asta cu zăpadă pe gură miroase infinitul acesta amar a patimă    În podcast poemul este recitat chiar de către autor.Support the show