Pactul pentru viitor: Poate ONU să răspundă provocărilor globale de astăzi?

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:La New York are loc în această perioadă Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Statele membre ONU au adoptat pactul care vizează „un viitor mai bun pentru umanitate”. Preşedintele american Joe Biden a susţinut ultimul său discurs la tribuna ONU. Cum face față o instituție internațională, cum este ONU, creată la sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, la situațiile contemporane, ce rol poate juca în medierea conflictelor și restabilirea păcii? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.Ce forță are un document ca „Pactul pentru viitor” în lumea noastră marcată de războaie, de crize provocate de încălzirea globală, de tensiuni și polarizări tot mai dramatice care amenință democrațiile?Robert Lupițu: „Forţa acestui document stă în însăşi forţa ONU, care este, cel puţin la acest moment, discutabilă şi supusă foarte multor analize şi foarte multor tiruri de critici. Pentru că sîntem într-un punct de inflexiune al istoriei, aşa cum îi place şi preşedintelui american Joe Biden să spună, în care lumea este într-o accelerată transformare şi-n care sistemul ONU, aşa cum a fost el gîndit în 1945, pare să nu mai corespundă realităţilor geopolitice, economice şi multiplilor poli de putere care îşi dispută pe diferite segmente economice şi politice supremaţia. Aşa că în momentul în care vedem un astfel de document, ne punem întrebarea cum poate fi el pus în aplicare.”Există voci care spun că ONU ar trebui reformată, mai ales în ceea ce priveşte structura Consiliului de Securitate. Ce reforme sînt vehiculate?Robert Lupițu: „În mod clar cele legate de extinderea numărului de membri permanenţi. Sînt state care-şi doresc acest statut şi consideră că-l merită: India, Brazilia, Germania, Japonia. Alocarea unor locuri pentru Africa. Se mai vorbeşte de o reformă legată de faptul că în istoria sa de 80 de ani ONU nu a avut un secretar general femeie. Şi, în mod clar, reglementarea dreptului de veto, în ce condiţii poate el fi folosit, pentru a nu amputa ONU în diferite acţiuni internaţionale pe care poate să le aibă în misiunile de menţinere a păcii.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural