plantația de cuvinte desculțe

Send us Fan Mailplantația de cuvinte desculțepasiunea meaeste să sădesc cuvinte în țărâna caldă a poemelorle sădesc de când sunt foarte tinere și foarte firavepentru că sunt impredictibil mai vii insațiabil mai tandreinfinit mai adânciși-și au rădăcinile în propria mea neliniștecu care se hrănescla fiecare angoasăla intrarea in poem le rog întotdeaunasă se descalțe și să pășească cu atențiepe vârfurica nu cumva să strice linișteasau respirareasau nerespirareasemințelorcuvintele cresc în fiecare clipă câte un picsunetele se leagă între eleși devin versuriși versurile își leagă ritmurileși muzicași șoaptele șopotindîntre eleîncetfoartefoarte încetși devinpași pe nisipul udși-n urmele de nisip se strâng lacrimiși-n lacrimi clipesc urme de iubirisi-n urmele de iubiri se simte mirosul clipelor care au tot adăpat fântânile vieților noastrede parcă marea ar curge de-a-ndoaseleaîn durerea mea de minesau nu mareavântulgândulgândurilesunetele crestatestrigătelechemărilecare îmi lasă buzele uscateșlefuind cuvintele abrașenu mă băgați în seamăcâteodată mă strecor în cuvintefărâmat de îngeridarnu mă băgați în seamăcobor la următorul volumversurile se dau apoi la cuptorvreme de un apussau poatedoar de o mângâiere de curcubeutimp în carepoemul crește mirosind a pâine caldă din care îți vine să muști cu nesațul vieții și al morțiipână la sângesimt în eleclinchetul de clopoțel al pruncuțeigustul de salcie al femeiiși mângâierea Maiciitoateîn același parfum de crincare se varsă în poemla confluența efemerului cu veșniciadimineațapoemele rotundemirosind plăpând a patimăși a pâine aburindăle așez pe tejgheaua eternitățiiabia deschiseodată cu răsăritulcăcifără răsăritce-ar fi poemele meleDoamnealtcevadecât țărână?când deschid ferestrelepoemele melezboară care încotroîn hohote de fluturii colorațidin plantația meade poeme desculțe@ndrei filip ©onstantin burdușa™  Pentru mai multe gânduri bune caută-mă pe ADN FM www.andreiburdusa.roSupport the show