realitatea ca spectacol

Send us Fan Mail“ realitatea ca spectacol ” este un poem scris sub licența @ndrei filip ©onstantin burdușa™ .El apare în istoriografia personală finalizat ]n data de 10 ianuarie 2023Poemul  arată astfel :  relativitatea ca spectacol    pe o foiță subțire de răsăritpresar  amintiri fărâmateși-mi fac din ea o țigară subțirepe care o fumez cu seteîn fața plutonului de execuție nu a mai rămas nimic de trăitde spusde iubittotul s-a transformat în cenușa imperiului imuabilului timp în fond nimic nu vinenu treceși nici nu rămâne sunt un punctdintr-un punctdintr-un punctdintre nenumărate punctefără nici un fel de identitate cade cortina peste un spectacol jalnic de geometrie planădemonstrațiile toate se țin de mâiniși se apleacă reverențiosîn fața ultimilor spectatori în viață spectatorii toți se țin și ei de mâiniși se apleacă triștiîn fața geometriei plane tot ceea ce-am înțeles este relativpână și teoria relativității poate fi relativăși se poate curba în dreptul inimii fumul țigării se disipează lent în fața porții deschise prin poartă răzbate aceeași lumină orbitoarepe care o știu de la nașterenumai că acum are un gust ușor amărui pe poarta aceasta nu vine nimicși nu pleacă nimic mă uit la plutonul ăsta de cuvinte cu armele încărcate îndreptate spre pieptul meuși mă cuprinde o tristețe sticloasă de iarnă înțepenită între ramurile unei iubiri transformate într-o stalactită de lumină mai trag cu sete un fum din viață și îi fac un semn cu ochiul poemului poemul se uită la mine receși ordonă focfix când poarta dă să se închidă țigara cade pe caldarâm pe jumătate stinsădin răsărit încă mai iese fumul ultimelor amintiripoemul ia țigara și trage și el cu sete un fum din aceleași amintiri poarta se închide pentru o altă eternitate punct  În podcast poemul este recitat de ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA.Support the show