„România educată” - penultimul loc în clasamentul european după testele PISA

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:Rezultatele testelor PISA din 2022 arată că doar 58% dintre elevii români înțeleg ce citesc, deci 42% dintre ei sînt analfabeţi funcţional. 49% dintre elevii români nu fac conexiuni matematice și 44% nu pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare. Elevi de 15 ani din 81 de ţări au fost testaţi la citire, matematică şi ştiinţe. România este pe locul 45. Iar în cadrul Uniunii Europene sîntem pe penultimul loc, pe ultimul loc fiind Bulgaria. Rezultatele sînt asemănătoare cu cele de la testarea precedentă, din 2018. Ministra educației, Ligia Deca, a concluzionat că „avem un sistem de educație rezilient și că, prin măsurile luate, am reușit să limităm efectele pandemiei”. Am comentat rezultatele testelor PISA şi reacţia ministrei educaţiei cu Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați, şi profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.Doru Căstăian: „În timp ce în Franţa rezultatele sînt catalogate drept catastrofale şi primul impuls al oficialilor este să recunoască problema şi să propună imediat soluţii, la noi principala grijă pare să fie aceea de a fi asiguraţi nu numai că lucrurile nu sînt catastrofale, ci, că, în principiu, am mers chiar foarte bine, e nemapomenit că avem aceleaşi rezultate ca la precedenta testare. Pe mine asta mă îngrijorează, nu neapărat faptul că am stagnat, ci raţionamentul ministerial cum că măsurile luate în cadrul sistemului au dus sistemul înainte anulînd reculul produs de pandemie.”Ciprian Mihali: „Soluţia în acest moment nu este la profesori. Soluţia este la minister şi la toate acele comisii disciplinare, care stabilesc programele şi metodologiile. E nevoie de o reformă foarte curajoasă şi riscantă politic. Pentru că o asemenea reformă are consecinţe importante, printre care, bunăoară, plecarea din sistem a unor profesori şi formarea altora. Nu putem să periem întotdeuna în sensul firelor de păr corpul profesoral sau părinţii ca să le satisfacem orgoliile. E nevoie de o reformă a conţinuturilor, a manualelor şi a metodelor de predare. E nevoie de un efort naţional care nu se poate face decît de sus în jos şi nu invers.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural