Rusia înainte de alegeri. Noua tranșeocrație. De ce amenință Putin cu bîta nucleară? - o convorbire cu istoricul Cosmin Popa

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:Președintele Vladimir Putin a ținut joi un lung discurs în Parlamentul rus, în care a acuzat din nou Occidentul că vrea să atace Rusia și a amenințat din nou cu arme nucleare. În perioada 15-17 martie vor avea loc alegeri prezidențiale în Federaţia Rusă. Iulia Navalnaia, văduva lui Alexei Navalnîi, opozantul rus care a murit în închisoare, a ținut un discurs în Parlamentul European, în care a spus că „Putin este liderul unui grup de crimă organizată”. Vineri, 1 martie, are loc înmormîntarea lui Alexei Navalnîi. Despre toate acestea am vorbit cu istoricul Cosmin Popa, specialist în spaţiul ex-sovietic şi în istoria Războiului Rece.Cosmin Popa despre discursul lui Putin: „Am avut tot timpul impresia că ascult discursurile lui Ceauşescu de la prezentarea planurilor de perspectivă din timpul plenarelor Comitetului Central. Asta poate părea hilar, dar nu e. Putin a anunţat acum o economie cu o componentă etatistă foarte puternică, cu o componentă de planificare foarte puternică şi asta nu înseamnă întoarcerea la comunism, ci înseamnă mobilizarea economiei, care se face sub presiunea a doi factori. Primul este legat de sancţiunile economice internaţionale. Şi al doilea factor este şi mai important: faci mobilizarea economiei cînd te pregăteşti de război.”Mai crede cineva teoriile istorice ale lui Putin? Există susţinere publică pentru război în Rusia?Cosmin Popa: „Relaţia între istorici şi istoria pe care o prezintă Putin este ca şi cum ai pune un medic să analizeze din perspectivă pur ştiinţifică experienţele întreprinse de Mengele în lagărele de concentrare. Apelul la istorie al lui Putin n-are nimic de-a face cu istoria, are de-a face cu propaganda. Nu ştiu pe cine mai convinge. (...) Există susţinere publică pentru război, dar nu atît de largă precum îi place lui Putin să creadă. Interpretez apelul lui la formarea unei noi elite politice, recrutată din susţinătorii şi participanţii la război – această tranşeocraţie – ca fiind o încercare de a combate creşterea stărilor protestatare în societate, pentru că ele există.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural