Susține Dumnezeu agenda noastră „creștină”?

Despre frici culturale, credințe reducționiste și un creștinism politizat.Acest episod nu este despre politică.Este despre adevăruri mutilate prin manipulare și conspirație, despre o creștinătate parcă transfigurată și fragmentată, o credință confiscată și o mărturie a bisericii care întârzie să apară, în acest context socio-politic.Creștinismul românesc pare că trăiește o criză profundă de discernământ. Criză clamată atât de votanții taberei considerate conservatoare, tradiționaliste, cât și de cei din tabăra etichetată ca fiind progresistă.Distingem, de asemenea, în spațiul românesc, o frică: frica de secularizare, care a devenit un fel de bau-bau ce acoperă toate celelalte păcate: minciuna, vulgaritatea, mânia, violența, trufia, lăcomia. Vorbim astăzi despre imixtiunea politicii în religie și modul în care credința creștină devine instrument de propagandă, iar creștinismul – o unealtă de manipulare electorală.În acest context social „conversația nu mai este cu o persoană, ci cu un slogan, cu câteva cuvinte cheie și cu reducționismul ideilor similare. Posesorul acestei gândiri este vrăjit, orbit, înșelat si abuzat în esența ființei sale. Prin urmare, cel care devine o unealtă negânditoare este capabil sa înfăptuiască răul, fără sa poată discerne, fără sa-l vadă ca fiind rău.Aici sălășluiește pericolul înșelăciunii drăcești care poate compromite si distruge definitiv existenta umanității."(Letters and Papers from Prison, Dietrich Bonhoeffer)