Valentin Naumescu despre alegerile din Austria și ascensiunea extremei drepte în Europa

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:Partidul Libertății (FPÖ), considerat de extremă dreapta, a cîștigat alegerile din Austria, obținînd 29% din voturi. Celelalte formațiuni care intră în parlament nu doresc să facă o coaliție guvernamentală cu acest partid. Vorbim despre rezultatele alegerilor din Austria precum și despre contextul mai larg și mai vechi al ascensiunii partidelor de extremă dreapta, suveraniste, populiste în UE și despre recomandările din Raportul Draghi. De asemenea, ne-am uitat și spre Orientul Mijlociu, unde Iranul a atacat cu rachete Israelul, ca reacție la operațiunile recente ale Israelului pe teritoriul Libanului, în urma cărora au fost uciși mai mulți luptători și lideri Hezbollah. Invitatul nostru este Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Victoria certă a Partidului Libertății din Austria nu e și o garanție că va intra la guvernare. Va reuși liderul Partidului Popular, Karl Nehammer, clasat pe locul al doilea, să formeze o majoritate stabilă? Valentin Naumescu: „Probabil că da. Este aproape sigur că Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății, nu va ajunge cancelar al Austriei. Nu ar ajunge nici dacă, să presupunem, partidul său ar forma o coaliție și ar participa la guvernare, pentru că am văzut ce s-a întîmplat în cazul Olandei. Și acolo partidul extremist s-a plasat pe primul loc, pînă la urmă a reușit să negocieze o coaliție majoritară și guvernează, dar cu un alt premier, pentru că au fost nevoiți să renunțe la nominalizarea liderului de partid.”Partidul Libertății (FPÖ) a cîștigat alegerile din Austria cu un discurs anti-migraționist, cu promisiunea că Austria va opri fenomenul migrației, că va expulza migranți. De ce e resimțită atît de intens problema migrației?Valentin Naumescu: „Austria a fost întotdeauna interfața lumii occidentale cu lumea orientală. A avut întotdeauna o sensibilitate politică și culturală mai mare față de ceea ce venea dinspre Est, considerîndu-se apărătoarea lumii occidentale și expusă unor riscuri mai mari. De aceea la un moment dat a cochetat cu ideologia nazistă. Apoi, după Al Doilea Război Mondial, pentru a se proteja la interfața dintre lumi, în Războiul Rece, a acceptat multe dintre condițiile lui Stalin, inclusiv această neutralitate de care tot vorbește Austria pînă în prezent. E o țară care, deși mică, are un rol politic important. Nu prea ne putem bizui pe politicile austriece. Ei sînt, într-adevăr deranjați de nivelul migrației, e o problemă pe care societatea austriacă o resimte, nu e o invenție a partidului extremist sau a Partidului Popular. Acum li s-a dat satisfacție de la Bruxelles și prin faptul că portofoliul pentru migrație i-a fost oferit comisarului austriac în noua Comisie Europeană. Aceasta ar putea fi și o șansă pentru România, în mod paradoxal. Pentru că guvernul de la Viena, scăpat de presiunea electorală, în plus obținînd portofoliul migrației la Comisia Europeană, poate să spună pe plan intern că a obținut garanțiile din partea Comisiei Europene că Uniunea se va implica și va lua măsuri pentru controlul frontierelor externe ale UE. S-ar putea ca în această scurtă fereastră de oportunitate să avem o decizie favorabilă pe Schengen pentru România.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural