Ascultă ZdG

Adrian Băluțel, deputat PAS și noul președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, este invitatul Podcast ZdCe, după recenta sa numire în această funcție, în locului lui Marcel Spatari, care a preluat conducerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe. Băluțel explică ce îl recomandă pentru această nouă funcție și care sunt prioritățile asumate în privința procesului de ajustare a legislației naționale la cea europeană. El a subliniat că, până la sfârșitul anului 2026, Parlamentul trebuie să adopte 250 de modificări în această privință. Deputatul s-a referit și la blocajul în privința deschiderii negocierilor pe celelalte grupuri de capitole, până în prezent fiind deschise numai două, după ce Ungaria s-a opus în privința deschiderii acestora pentru Ucraina. De asemenea, a răspuns la întrebarea dacă este sau nu necesară decuplarea R. Moldova de Ucraina, în procesul de negocieri cu UE. Întrebat despre termenul pe care și-l asumă PAS pentru integrarea europeană a R. Moldova, Băluțel a subliniat: „Noi am spus-o răspicat că noi ne asumăm să facem tot ce ne stăm puteri să terminăm negocierile până în 2028. Procesul de integrare nu este un proces care depinde doar de noi. Dar eu vreau să merg în alegerile din 2029 cu o promisiune realizată față de oameni, că Partidul Acțiune și Solidaritate, că Guvernul actual, Parlamentul actual, a făcut tot ce este în putere ca să fie gata să închidă negocierile. Și noi o să ne ținem de acest calendar mort-copt. Dar restul sunt elemente care nu țin obligatoriu din noi. 2028 rămâne o dată ambițioasă, dar realizabilă pe încheierea negocierilor”. Deputatul PAS s-a referit și la riscurile de securitate din cauza dronelor rusești care ajung tot mai des în spațiul aerian și pe teritoriul R. Moldova, precum și la instrumentele de apărare de care dispunem. „Odată cu intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, vedem și riscuri care se revarsă și asupra R. Moldova. Mai vedem faptul că anumite provocări ale Federației Rusiei nu cred că sunt accidentale. (...) Astea sunt și tactici de intimidare pe care Federația Rusă încearcă să le folosească contra R. Moldova. Adevărul este că nici pentru o secundă acest pericol al războiului de la frontieră nu a devenit mai mic. (...) În cazuri de risc, eu sunt destul de convins că România va fi principalul partener care ne va ajuta în acest sens, inclusiv dacă este necesar, probabil, pe doborârea dronelor”, a declarat Adrian Băluțel. Referitor la drona ce a survolat zona Aeroportului Internațional Chișinău atunci când acolo se afla avionul cu care urma să zboare Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, deputatul a spus că „a fost un risc major de securitate, dar nu un pericol direct”. 

La „Detectorul de Falsuri” discutăm cu jurnalista Irina Tăbăranu, cofondatoarea platformei Zona de Securitate, despre narațiunile și falsurile promovate de administrația separatistă de la Tiraspol și de canalele proruse cu ocazia așa-zisei „zile a republicii moldovenești nistrene”. Pornim de la mesajele potrivit cărora regiunea transnistreană ar fi apărut ca reacție la „naționalismul” și discriminarea vorbitorilor de rusă de la Chișinău, R. Moldova ar fi fost agresorul în războiul de pe Nistru, iar Rusia ar fi „garantul păcii” și protectorul populației din regiune.În cadrul discuției, analizăm ce s-a întâmplat, de fapt, la începutul anilor ’90, cum a fost proclamată așa-numita „republică moldovenească nistreană” și cât adevăr există în afirmația că aceasta ar fi apărut prin „voința poporului”. Vorbim despre implicarea Armatei a 14-a ruse în războiul de pe Nistru, despre narațiunea unui „război civil” și despre felul în care rolul Federației Ruse în conflict este omis sau reinterpretat în discursul propagandistic de la Tiraspol.Totodată, discutăm despre pretinsa „blocadă economică” impusă de Chișinău, în condițiile în care cea mai mare parte a exporturilor regiunii ajunge pe piața Uniunii Europene, despre situația drepturilor omului și a școlilor cu predare în limba română, dar și despre încercarea de a construi o identitate separată a locuitorilor din stânga Nistrului. Explicăm și de ce Rusia continuă să fie prezentată drept singura forță capabilă să protejeze regiunea și cum frica unui nou război este folosită pentru a menține distanța dintre cele două maluri ale Nistrului.

După ce statul nu a putut proteja o femeie împușcată de soțul care avea interdicție de a se apropia de ea, autoritățile anunță mai multe măsuri menite să reducă riscul producerii unor cazuri similare. Care sunt aceste măsuri și ce detalii noi apar despre crima de la Măgdăcești, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre perchezițiile efectuate într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani prin intermediul criptomonedelor.

R. Moldova a marcat Ziua Independenței alături de președinții României și Ucrainei. Ce mesaje au transmis Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, vedeți în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vă prezentăm declarațiile făcute de deputata socialistă Zinaida Greceanîi în dosarul „Kuliok”, în care este vizat Igor Dodon, și vă spunem și de ce condamnatul Vladimir Plahotniuc a cerut să fie escortat din Penitenciarul nr. 13 la Curtea de Apel Centru. Rămâneți cu noi până la final!

La Detectorul de Falsuri discutăm cu istoricul Sergiu Musteață despre narațiunile și falsurile promovate în spațiul informațional în ajunul Zilei Independenței și despre felul în care istoria R. Moldova este folosită pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea și viitorul statului. Pornim de la reacțiile apărute pe mai multe canale de Telegram după ce Ministerul Educației și Cercetării a anunțat lecția tematică „Independența care ne unește”, inclusiv de la afirmațiile potrivit cărora independența „ne-a căzut în cap” odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, iar cei 35 de ani care au urmat ar putea fi rezumați la industrie și agricultură distruse, exod, sărăcie, corupție și degradare.În cadrul discuției, analizăm ce a precedat, de fapt, proclamarea independenței la 27 august 1991 — de la mișcarea de emancipare națională și revendicările pentru limbă și revenirea la grafia latină până la Marile Adunări Naționale și Declarația de Suveranitate. Discutăm și despre presiunile Moscovei, destrămarea sistemului sovietic și dificultățile cu care s-a confruntat noul stat după 1991.Totodată, vorbim despre problemele reale ale R. Moldova — sărăcie, depopulare, corupție, instituții slabe și o justiție care nu a reușit să câștige încrederea cetățenilor — și explicăm unde se termină critica legitimă și unde începe manipularea.

Consumatorii casnici din R. Moldova vor plăti mai mult pentru un metru cub de gaze naturale. Care este noul tarif aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și ce altă scumpire ar putea urma, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vă oferim informații noi despre depozitul militar de la Cobasna, controlat de Rusia, vorbim despre vacanța „cu peripeții” a primarului capitalei, Ion Ceban, și vă oferim detalii despre protestul cadrelor didactice, dar și despre noua lege a salarizării.

Un nou tip de dronă folosită de Rusia în Ucraina a explodat în raionul Ștefan Vodă. Cum au reacționat autoritățile de la Chișinău, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre cine controlează piața deșeurilor de metale din R. Moldova și vă spunem de ce un fost director trebuie să restituie Agenției „Moldsilva” peste 66 de mii de lei. Rămâneți alături de noi până la final!

Victoria Belous, ministra Finațelor, explică în cadrul Podcast ZdCe prevederile noii politici fiscale propuse dezbaterilor publice de Guvernul condus de Vasile Tofan. Ea a subliniat că se estimează ca acestea să aducă în bugetul de stat 5 miliarde de lei. Cele mai mari sume se așteaptă să fie încasate ca urmare a taxării viciilor: produse din tutun și jocuri de noroc – 1,6 miliarde de lei. Totodată, noua lege a salarizării ce prevedea inclusiv majorări de salarii pentru bugetari, în special, pedagogi, se amână, din lipsă de fonduri, a mai precizat ministra. „Se amână intrarea în vigoare a legii salarizării, dar oricum suntem în căutare de soluții pentru ca să venim cu venituri suplimentare în acest an pentru funcționarii publici și pentru profesori, după cum a fost promis. Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. (... ) Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026”, a spus Victoria Belous. Ea s-a referit și la o lege adoptată în prima lectură de Parlament de legalizare a criptovalutei în R. Moldova. „Sunt riscuri în acest domeniu, dar deja monedele virtuale sunt o realitate pentru Republica Moldova. Trebuie să înțelegem și nu putem aștepta la infinit alte soluții. Statul trebuie să acționeze, trebuie să încercăm să reglementăm acest domeniu și la maxim să minimalizăm riscurile”, a precizat ministra.Victoria Belous a comentat și cauza penală inițiată de Direcția urmărire penală a Serviciului Vamal, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor, pentru corupere pasivă și evaziune fiscală în care este vizată compania „Sofilarex Plus” SRL a omului de afaceri Valentin Eșanu. Ziarul de Gardă a aflat că dosarul are la bază denunțul depus de un fost partener de afaceri al acestuia, care susține că fostul deputat PAS Alexandr Trubca ar fi cerut și primit de la Eșanu 200 de mii de euro pentru a promova o modificare legislativă prin care firma acestuia și-ar fi „curățat” contabilitatea de banii nedeclarați.Potrivit ministrei, „sunt semne întrebări reale de ce și cât de operativ și cât de calitativ a reușit Serviciul Vamal să examineze fapte care nu sunt de competența sa, dar sper că urmărirea penală se continuă și să clarifice aspectele care au stat la baza pornirii și suspiciunile și să vină cu decizia finală, se validează aceste suspiciuni sau sunt lucruri pur și simplu care au fost declarative”, a declarat Victoria Belous.

Locuitorii capitalei vor plăti mai mult pentru apa potabilă. Care este noul tarif aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre scandalul provocat de vizita talibanilor în R. Moldova, despre criza energetică și cea hidrologică, precum și despre sentința pronunțată în cazul lui „tanti Raia” și al altor doi protagoniști ai investigației ZdG sub acoperire „În slujba Moscovei”. Rămâneți alături de noi până la final!

Invitatul Podcast ZdCe este ecologistul Ilia Trombițchi, director al organizației Eco-TIRAS, cu care discutăm despre seceta hidrologică din Europa și consecințele ei, inclusiv în R. Moldova. Expertul susține că situația este îngrijorătoare și fără precedent, fiind consecința faptului că statele nu au investit suficient pentru adaptarea la schimbările climatice. Potrivit lui, prognozele nu sunt îmbucurătoare, deoarece precipitații nu se prevăd în curând în Europa. El a explicat de ce seceta provoacă deficiențe de energie electrică în R. Moldova și a răspuns la întrebarea dacă riscă sau nu Chișinăul să rămână fără apă potabilă, în contextul în care nivelul lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina este în descreștere, iar debitul râului Nistrul este foarte mic.

Invitatul Podcast ZdCe este antreprenorul Alexandru Cernouțanu, proprietarul și directorul unei companii producătoare de paleți, care i-a adresat o scrisoare deschisă noului prim-ministru, Vasile Tofan, în care a reclamat defrișări ilegale ale pădurilor și vânzări „pe sub masă” a lemnului. El a vorbit despre reacțiile după postarea sa devenită virală și despre așteptările lui de la noua guvernare, care a promis să fie mai deschisă față de mediul de afaceri și să-i sprijine pe antreprenori. „Domnul Tofan e primul premier care a schimbat, să spun așa, ochelarii cu care guvernul se uită la antreprenori. Nu ca la escroci sau oameni care încearcă să fugă de plata impozitelor, dar, într-adevăr, ca la cineva care creează bugetul de stat, care creează locuri de muncă, care, în primul rând, schimbă în jurul lor lumea. Eu cumva o schimb”, a menționat omul de afaceri. Alexandru Cernouțan a subliniat că afacerile sunt supuse prea multor verificări și controale, o problemă o reprezintă lipsa forței de muncă, iar pentru ca economia subterană și evaziunea fiscală să fie combătute trebuie create condiții de activitate clare și transparente. „Eu mereu am spus că paletul este indicatorul la ceea ce se întâmplă în economie. Dacă la mine se vând paleți, economia lucrează. Pentru că toate mărfurile foarte rar se încarcă manual. Toate mărfurile circulă pe paleți. Deci noi resimțim foarte mult că economia în interior stagnează și stagnează foarte mult. Mari consumatori de paleți, practic, au înjumătățit achizițiile. Și asta se resimte și e dureros”, a remarcat antreprenorul.

La „Detectorul de falsuri” discutăm cu directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, despre hotărârea Curții Constituționale privind Găgăuzia și despre valul de dezinformare care a urmat acestei decizii.În cadrul discuției, explicăm ce a decis, de fapt, Curtea Constituțională, ce prevederi au fost declarate neconstituționale și dacă autonomia Găgăuziei își pierde sau nu statutul special. Analizăm ce se schimbă în organizarea alegerilor regionale, de ce Parlamentul trebuie să modifice Codul Electoral și ce urmează pentru depășirea crizei instituționale din autonomie.De asemenea, verificăm principalele narațiuni promovate pe canalele de Telegram și răspundem la întrebări precum: este adevărat că autonomia este desființată, că Chișinăul preia controlul asupra Găgăuziei sau că legea privind statutul special nu putea fi verificată de Curtea Constituțională? Nicolae Panfil explică ce spun, în realitate, Constituția și hotărârea Curții și de ce este esențial ca autoritățile să comunice mai eficient cu cetățenii din regiune.

După căderea Guvernului Munteanu, președinta Maia Sandu a convocat consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.Opoziția parlamentară a boicotat consultările, iar partidul de guvernământ este așteptat la discuții sâmbătă, 11 iulie. Vineri, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că fracțiunea îl va propune președintei pe antreprenorul Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru.

Dinu Plîngău, deputat în fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, ales în calitate președinte al comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat, explică în cadrul Podcast ZdCe de ce din comisie lipsește opoziția, care acuză că guvernarea i-ar fi furat ideea. Dinu Plîngău lămurește ce va investiga comisia, la ce va atrage atenția și dacă vor fi urmărite legăturile de rudenie cu exponenții guvernării. „Deja am vorbit la APP să prezinte modalitatea în care soția domnului Cojuhari a fost angajată în șapte consilii de administrare”, a adus un exemplu Dinu Plîngău, cu referire la fostul director al APP, Roman Cojuhari, care și-a anunțat demisia ca urmare a scandalului Moldatsa. De asemenea, el susține că Dumitru Vangheli, fostul director al Întreprinderii de Stat Moldatsa, demis după o investigației ZdG privind CV-ul cu date false aa acestuia, nu ar mai fi în R. Moldova. Dinu Plîngău se referă și la criza guvernamentală, provocată de demisia lui Alexandru Munteanu din funcția de prim-ministru, precum și la eventuale candidaturi și cel mai potrivit profil al viitorului șef al Cabinetului de miniștri. NOTĂ: Interviul a fost înregistrat vineri, la ora 13:00. După înregistrarea discuției, PAS a anunțat că îl propune pe omul de afaceri Vasile Tofan la funcția de prim-ministru. Tot ulterior, deputatul PAS, Alexandr Trubca a anunțat că își depune mandatul de ales al poporului.

La „Detectorul de falsuri” discutăm cu avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, despre proiectul de lege care introduce în R. Moldova mecanismul anti-SLAPP și despre valul de dezinformare care l-a însoțit. În cadrul discuției, explicăm ce înseamnă, de fapt, un proces SLAPP, de ce Uniunea Europeană a adoptat o directivă privind combaterea acestor acțiuni și cine ar urma să beneficieze de noul mecanism. Analizăm principalele afirmații distribuite pe Telegram și verificăm cât adevăr și câtă manipulare conțin acestea. Discutăm despre eliminarea răspunderii contravenționale pentru calomnie, soarta injuriei, cauțiunea, inversarea sarcinii probei, amenzile prevăzute de proiect și dacă acestea pot limita accesul oamenilor la justiție.De asemenea, vorbim despre criticile formulate de Promo-LEX față de proiectul aflat în consultări publice și despre modificările pe care organizația le consideră necesare înainte ca legea să fie adoptată.

Un spion rus a fost reținut la intrare în R. Moldova. Ce acuzații i se aduc și care era adevărata lui destinație, camuflată sub pretextul unor vizite la mănăstiri, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vă oferim și detalii de la întâlnirile fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Balan, cu spionii KGB din Belarus, și venim cu noutăți despre urmările investigației ZdG despre Întreprinderea de Stat „Moldatsa”.

Ce urmează după demisia anunțată de prim-ministrul Alexandru Munteanu și care ar fi motivele reale ale acestei decizii, explică, în cadrul Podcast ZdCe Ion Preașcă, jurnalist Rise Moldova, și Ștefan Bejan, expert WatchDog, autori ai unor investigații care, alături de investigația Ziarului de Gardă despre CV-ul cu date false al fostului director al Moldatsa și salariile majorate de la această întreprindere de stat, au fost urmate de demiteri și demisii în lanț la vârful puterii.Invitații Podcast ZdCe s-au referit la posibilele consecințe asupra Partidului Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, și, totodată, asupra procesului de integrare europeană al Republicii Moldova. De asemenea, au criticat numirile în funcții făcute pe criterii de loialitate politică, situația din întreprinderile de stat și modul cum sunt gestionate acestea și reacțiile întârziate ale guvernării la dezvăluirile făcute de anchetele jurnalistice din ultima perioadă.

Un spion rus a fost reținut la intrare în R. Moldova. Ce acuzații i se aduc și care era adevărata lui destinație, camuflată sub pretextul unor vizite la mănăstiri, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vă oferim și detalii de la întâlnirile fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Balan, cu spionii KGB din Belarus, și venim cu noutăți despre urmările investigației ZdG despre Întreprinderea de Stat „Moldatsa”.

Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor, explică în cadrul Podcast ZdCe de ce este necesară reforma în domeniul politicii fiscale și răspunde criticilor aduse acesteia. Ministrul răspunde la întrebarea dacă una dintre principalele prevederi, cea referitoare la uniformizarea TVA și aplicarea cotei de 20 % pentru mai multe produse și servicii, precum gazele naturale, medicamentele, alimentele de bază și serviciile HORECA, va majora și prețurile pentru populație. Unele prevederi au fost amânate în urma consultărilor, a mai anunțat ministrul.

Digitalizarea transformă rapid modul în care companiile își desfășoară activitatea, iar în acest context, tot mai multe afaceri din R. Moldova caută soluții pentru a ajunge pe piețele externe și pentru a-și extinde vânzările online. Sistemele de plată existente deja în R. Moldova și instrumentele care permit lansarea unui magazin online în doar câteva zile facilitează acest proces.Într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, Călin Greadcenco, CEO Paynet, vorbește despre principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii moldoveni, despre evoluția pieței fintech din R. Moldova și despre oportunitățile pe care le oferă integrarea directă a soluțiilor de plată cu platforme internaționale precum Shopify. Potrivit acestuia, comerțul online reprezintă una dintre cele mai accesibile căi de extindere pentru afacerile locale.Vorbim și despre securitatea plăților online, impactul inteligenței artificiale asupra sectorului financiar, viitorul soluțiilor fintech și efectele procesului de integrare europeană asupra pieței din R. Moldova.

Șeful Întreprinderii de Stat „Moldatsa” a fost suspendat din funcție în urma unei investigații publicate de Ziarul de Gardă. Ce am descoperit în CV-ul său și cum și-a angajat iubita la întreprindere, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre avertismentul Serviciului de Informații și Securitate pentru cetățenii R. Moldova și vă spunem ce pedeapsă a primit proprietarul unei ferme din satul Beriozchi pentru un omor comis în 2011.

Rusia a pierdut Republica Moldova. Cui aparține declarația, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre procesul de judecată pierdut de Ion Ceban în litigiul cu ministra de Externe a României, dar și despre milioanele pe care Ilan Șor riscă să le piardă în favoarea statului.

Ce va urma și ce are de făcut R. Moldova odată cu deschiderea oficială a negocierilor de integrare cu Uniunea Europeană? Despre asta discutăm la Podcast ZdCe cu Iulian Groza, director executiv la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Expertul a subliniat că lansarea negocierilor de aderare pe capitole reprezintă un moment critic și mult așteptat. „De fapt, din acest moment, întreg parcursul de negocieri va depinde, în primul rând, de noi, de Republica Moldova: în ce măsură reușim să transpunem legislația europeană, în ce măsură reușim să o punem în aplicare, să îndeplinim acele condiții care sunt legate de fiecare din cele 33 de capitole. Și evident că este important deschiderea acestui prim cluster, fiindcă el are și niște capitole care includ și criterii de referință interimare, așa numite interim benchmarks, pe capitolul 23 și 24, pe domeniul justiției și anticorupției. Și de îndeplinirea acestor criterii va conta când putem să începem să închidem negocieri pe capitole, pe toate celelalte 31 de capitole de negocieri”, a subliniat Iulian Groza. El se referă la promisiunea guvernării PAS de a semna tratatul de aderare cu UE în 2028, atenționând că nu e suficient ca legile să fie adoptate, dar e important ca normele europene să fie aplicate în R. Moldova. Expertul comentează și declarațiile legate de reunirea R. Moldova cu România, impactul factorului transnistrean în procesul de integrare europeană și al factorului politic: ce ar trebui să facă guvernarea și ce ar trebuie să facă opoziția.

R. Moldova face un nou pas spre aderarea la UE. Ce vești au venit în această săptămână de la Bruxelles, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre scandalul cu tentă sexuală declanșat în paralel cu demisia Mitropolitului Basarabiei, precum și despre condamnarea definitivă la 25 de ani de închisoare a unui bărbat al cărui dosar a fost redeschis după un articol publicat de Ziarul de Gardă.

Fosta bașcană Evghenia Guțul rămâne în detenție, fostul președinte român Traian Băsescu și-a redobândit cetățenia R. Moldova, iar primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a fost dat afară din Parlament după ce a dat buzna în ședința de plen a Legislativului. Care sunt ultimele noutăți din justiție și ce vești avem despre deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE - vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă.

Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, invitat în cadrul Podcast ZdCe, explică de ce dorește lichidare direcțiilor raionale de învățământ și trecerea școlilor în subordonarea directă a Ministerului. Perciun comentează și intenția lui Ion Ceban de a organiza un referendum la acest subiect. De asemenea, ministrul se referă la majorarea salariilor pentru pedagogi care ar urma să aibă loc din septembrie 2026, precum și la majorarea notei minime de acces la facultățile pedagogice. Dan Perciun explică de ce a fost nevoie de achiziționarea unui program antiplagiat pentru universități și cum funcționează acesta. De asemenea, se referă la modificarea programelor școlare și înnoirea setului de manuale, la interdicția rețelelor sociale pentru minori și la impactul inteligenței artificiale asupra educației și asupra elevilor.

 Are R. Moldova nevoie de 300 de mii de muncitori străini? Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, invitat în cadrul Podcast ZdCe, oferă lămuriri după o declarație a sa privind lucrătorii migranți, care a stârnit dispute în societate și critici din partea opoziției. El explică condițiile care trebuie respectate pentru ca aceștia să ajungă să muncească în R. Moldova și spune de ce numărul este în creștere în ultimul an. Ministrul se referă economia subterană și ce face statul pentru a combate acest fenomen. Eugen Osmochescu explică de ce a fost revizuită în scădere prognoza de creștere economică pentru 2026 și atenționează că prețurile vor mai crește până la sfârșitul acestui an. Totodată, menționează că în R. Moldova ar fi prea multe sărbători oficiale și că se ia în considerare o eventuală reducere a numărului acestora. „Fiecare zi nelucrătoare contribuie la o descreștere economică”, a subliniat ministrul.

Cum rezistă Ucraina | Camionul cu arme | Minarea pe segmentul transnistrean | Influența Moscovei

La „Detectorul de falsuri” discutăm cu Viorica Țîmbălari, directoarea generală a Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, despre valul de speculații, teorii conspiraționiste și informații neconfirmate apărute online după moartea Liudmilei Vartic.În cadrul discuției, analizăm principalele narațiuni răspândite în spațiul public — de la acuzațiile că moartea ar fi fost mușamalizată de autorități până la interpretările legate de mediul familial al victimei — și explicăm ce se știe în mod real despre procedurile de investigare în astfel de cazuri. De asemenea, vorbim despre solicitarea de exhumare a corpului, despre cât de dificil este să se stabilească circumstanțele exacte ale unei morți suspecte și despre rolul instituțiilor atunci când apar suspiciuni de violență în familie.Discutăm și despre impactul pe care îl pot avea dezinformarea și teoriile conspiraționiste asupra victimelor reale ale violenței domestice, despre modul în care colaborează instituțiile statului pentru prevenirea și combaterea acestor cazuri și despre sprijinul oferit copiilor și familiilor afectate de astfel de tragedii.Analizăm cum reacționează instituțiile statului, ce responsabilități au autoritățile locale și de ce, mai ales în localitățile mici, femeile se tem să raporteze violența.

Cum se formează și cum se calculează pensia în R. Moldova

Trei drone au survolat din nou neautorizat R. Moldova. Tot astăzi vorbim despre cadourile de aproape jumătate de milion de lei primite de Irina Vlah cu ocazia zilei sale de naștere și venim cu detalii despre persoanele vizate în dosarul mitei de 400 de mii de dolari.

Când vom avea drumuri bune în R. Moldova? Vladimir Bolea, Podcast ZdCe

R. Moldova a demarat negocierile tehnice pentru toate capitolele de aderare la Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest pas pentru țara noastră, vă spunem în câteva clipe. Tot astăzi vorbim despre drona cu explozibil descoperită în raionul Ștefan Vodă. Vă vom spune și motivul pentru care ambasadorului agreat al Federației Ruse în R. Moldova i-a fost prezentat, la propriu, un recipient cu apă contaminată din Nistru.Cele mai importante știri ale ultimelor zile, în Săptămâna de Gardă

Despre corupția la vamă, contrabandă și traficul de arme | Podcast ZdCe

Primarul capitalei, Ion Ceban, rămâne interzis în România și-n spațiul Schengen. Mai multe detalii, imediat. Vorbim și despre cazul educatoarei Liudmila Vartic, care a căzut în gol de la etajul 11 al unei clădiri, dar și despre dosarul crimei de la Beriozchi, Anenii Noi. Vă aducem, de asemenea, ultimele informații despre alerta de poluare cu produse petroliere a râului Nistru, principala sursă de apă a capitalei, a municipiului Bălți și a localităților din zona estică a țării.

Valeriu Chiveri, vicepremier pentru reintegrare, la Podcast ZdCe

La „Detectorul de falsuri” discutăm cu Daniel Vodă, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, despre valul de dezinformări care circulă online în contextul escaladării tensiunilor din jurul Iranului și despre modul în care aceste narațiuni încearcă să inducă panică în R. Moldova. În cadrul discuției, Vodă explică ce este real și ce este exagerare în mesajele care leagă conflictul din Orientul Mijlociu de un presupus colaps energetic în R. Moldova, demontează afirmațiile despre dependența totală de importuri de energie și clarifică impactul real al evoluțiilor geopolitice asupra prețurilor la carburanți și asupra securității energetice. De asemenea, discutăm despre hărțile virale cu razele rachetelor iraniene, despre falsurile legate de radarul achiziționat de Moldova și despre modul în care propaganda încearcă să prezinte investițiile în securitate drept inutile.

În R. Moldova a fost instituită stare de alertă în sectorul energetic. Cum argumentează autoritățile această măsură, vă spunem în această ediție. De asemenea, discutăm despre metodele de spionaj pe care le-ar fi utilizat fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova, Alexandru Balan, cu ofițerii KGB din Belarus, precum și despre principalele evenimente legate de războiul din Iran și impactul acestuia asupra R. Moldova. Sunt Milena Onisim, bun găsit la Săptămâna de Gardă!

La „Detectorul de falsuri” discutăm cu istoricul Artur Leșcu, expert al comunității WatchDog, despre războiul de pe Nistru din 1992 și narațiunile false care reapar în fiecare an în jurul datei de 2 martie. În cadrul discuției, Leșcu explică, pe baza faptelor istorice, cine a declanșat conflictul, care a fost rolul Armatei a 14-a a Federatiei Ruse și cum a fost implicată direct Moscova în susținerea regimului separatist de la Tiraspol. De asemenea, demontează miturile despre „neutralitatea” trupelor ruse și despre presupusele planuri militare ale Chișinăului, arătând cum propaganda exploatează emoțiile și frica pentru a menține conflictul înghețat.

Reevaluarea bunurilor imobile va crește impozitele? Ivan Danii, directorul Cadastru, la Podcast ZdCe

Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a explicat în cadrul Podcast ZdCe ce prevede reforma administrativă pe care guvernarea își propune s-o realizeze. El răspunde la întrebări legate de reducerea numărului de primării și a numărului de raioane, la acuzațiile precum că ar urma să fie lichidate satele și clarifică ce competențe administrative și financiare ar urma să obțină noile primării amalgamate și ce servicii vor oferi cetățenilor. 

Pre-vetting, așteptări și realități. Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi, la Podcast ZdCe

Energia termică și electrică livrate de Termoelectrica se ieftinesc. Au fost modificate și prețurile pentru consumatorii din nordul țării. Cât vom plăti în facturi, vă spunem în câteva clipe. Tot astăzi vorbim despre prima vizită oficială a prim-ministrului Alexandru Munteanu în Ucraina și aducem detalii despre scandalul de la biserica din Dereneu. Vorbim și despre dosarul „Kuliok”, precum și despre dosarul „Frauda bancară”, episodul Vladimir Plahotniuc. Rămâneți cu noi până la final!

Rămân fără cetățenie cei care nu au buletin? Mircea Eșanu, directorul ASP, la Podcast ZdCe

Gazele naturale se ieftinesc. Cât vom plăti în facturi, vă spunem în câteva clipe. Tot astăzi vorbim despre eliberarea din arest a lui Vladimir Andronachi, despre reținerea „hoțului în lege” Nicu Patron, dar și despre mărturiile lui Andrian Candu în dosarul „Kuliok”, în care este vizat fostul președinte Igor Dodon. Cine ar fi organizat, potrivit lui Candu, întâlnirea în timpul căreia Plahotniuc i-a transmis lui Dodon celebra pungă neagră, aflați imediat. Rămâneți cu noi până la final!

Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), este invitata Podcast ZdCe, ediție în care discutăm despre cât digitalizată este R. Moldova și despre noua platformă EVO, care oferă un punct unic de interacțiune cu statul, permițând cetățenilor să acceseze servicii publice, să plătească taxe și să verifice informații personale.Directoarea AGE a explicat funcționalitatea platformei EVO, precum și nivelul de digitalizare a serviciilor publice, obiectivul fiind de a ajunge la 100% de servicii publice digitalizate, până în 2030.În ceea ce privește securitatea datelor, Nicoleta Colomeeț a explicat că acestea sunt stocate în cloud-ul guvernamental și că există mecanisme de control al accesului și de jurnalizare a modificărilor. De asemenea, ea a menționat că platforma EVO nu stochează date, ci le extrage din diverse surse și le afișează în mod sigur. Directoarea Agenției de Guvernare Electronică s-a referit și la posibilitatea implementării votului electronic și în ce condiții ar putea fi introdus.

O dronă rusească încărcată cu explozibil a căzut într-o curte din raionul Ștefan Vodă. Cum au tratat autoritățile noastre subiectul, vă spunem în câteva clipe. Tot astăzi vorbim despre condamnarea la închisoare a lui Dorin Damir, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, dar și despre presupusul „agent al serviciilor speciale din R. Moldova” reținut la Moscova.

„Unirea nu este interzisă de Constituție”. La Podcast ZdCe discutăm cu Nicolae Negru despre declarația Maiei Sandu în privința votului său în cazul unui referendum privind unirea R. Moldova cu România

Oligarhul Vladimir Plahotniuc și fostul său consilier Serghei Iaralov vor fi audiați în dosarul „Kuliok”. Ce alți martori ai acuzării au fost acceptați de judecători, vă spunem în câteva clipe. Tot astăzi, vă spunem de ce instanța nu a acceptat cererea lui Veaceslav Platon de a fi audiat în calitate de martor în dosarul „Frauda bancară” și vă prezentăm explicațiile autorităților în legătură cu decizia SUA de a suspenda eliberarea vizelor de imigrare pentru cetățenii R. Moldova.

Cum arată o societate într-un regim dictatorial. Exploratorul Radu Păltineanu, la Podcast ZdCe