EDGE – Dialoguri (Geo)Politice în Estul Europei

Alegerile din Ungaria din 2026 depășesc granițele unui simplu scrutin intern. Ele redesenează echilibrul politic al Europei Centrale, testează viabilitatea modelului iliberal construit de Fidesz în ultimii 15 ani și redefinesc relația dintre Budapesta și Uniunea Europeană.Pentru comunitatea maghiară din Transilvania, miza este și mai complexă: identitate, reprezentare, loialități politice și un vot care transcende frontierele statului român. În acest episod, Horatius Dumbravă, cofondator EDGE, discută cu Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR și deputat în Camera Deputaților, despre miza reală a acestor alegeri: mecanismele prin care Fidesz a construit și menținut puterea — de la control mediatic la inginerie electorală —, ascensiunea lui Péter Magyar și a partidului TISZA, dar și raportul dintre UDMR și acuzația de „fidesizare”. Discutăm, de asemenea, despre votul prin corespondență și controversele legate de mobilizarea electorală, despre identitate și participare în rândul maghiarilor din Transilvania, precum și despre scenariile post-electorale: ce majoritate, ce coaliție, ce modus vivendi cu Uniunea Europeană.O conversație necesară pentru oricine vrea să înțeleagă nu doar Ungaria, ci întregul ecosistem politic din Europa Centrală și de Est.

Stefano Bottoni, conferențiar la Universitatea din Florența și autor al volumului Geniul Pannoniei. Proiectul Orbán (Humanitas, 2024), analizează în dialog cu Cecilia Varga și Horatius Dumbravă mecanismele prin care regimul Orbán a transformat arhitectura constituțională a Ungariei, a controlat competiția politică și a produs, în mod repetat, majorități de două treimi. Episodul explorează ascensiunea lui Péter Magyar și a Tisza ca presiune reală asupra sistemului, rolul propagandei și al fricii în comportamentul electoral, scenariile alegerilor din 2026 și implicațiile pentru UDMR și minoritatea maghiară din Transilvania ale unui eventual colaps al modelului iliberal. O conversație bilingvă (română și maghiară) despre putere, democrație și viitorul Europei Centrale.

Kiss Tamás, sociolog și unul dintre cei mai avizați cercetători ai identității politice maghiare, analizează în acest episod structura profundă a politicii ungare: războiul cultural dintre elitele liberale din Budapesta și curentul poporanist, clivajele religioase ale votului, construcția naționalismului extrateritorial și mecanismele prin care Fidesz și-a consolidat loialitățile dincolo de granițe. Discuția avansează spre economia solidarității naționale, șovinismul de bunăstare, clientelismul transnațional în Transilvania și noile fracturi generate de criza modelului iliberal. În final, Kiss Tamás prezintă Mișcarea pentru o Transilvanie Egalitară și dezbate dacă ceea ce trăim astăzi reprezintă o criză a democrației liberale sau o transformare structurală a capitalismului contemporan.Moderatori: Anatolie Coșciug și Horatius Dumbravă | edge-podcast.com

În acest episod EDGE, sociologul Kiss Tamás discută despre votul maghiarilor din Transilvania la alegerile parlamentare din Ungaria (aprilie 2026) și despre mecanismele prin care etnopolitica, infrastructurile instituționale și ecologia media pot produce loialități electorale stabile, dar și costuri de pluralism și reprezentare.Plecând de la „paradigma 5 decembrie 2004” (referendumul eșuat privind dubla cetățenie), conversația explică de ce Fidesz a reușit să se prezinte drept protectorul „națiunii maghiare” dincolo de granițe și cum opoziția a întreținut, la rândul ei, o logică de tip welfare chauvinism. Episodul intră apoi în noutatea momentului politic, apariția TISZA și Péter Magyar, și discută de ce această alternativă încă nu penetrează decisiv în rândul maghiarilor din Transilvania, inclusiv din cauza alinierii elitelor instituționale și a relațiilor de dependență construite în timp.Discuția acoperă, de asemenea, funcționarea votului extraterritorial (înregistrare facilitată, rolul organizațiilor, transparență scăzută), precum și ipoteza „autoritarismului etnic” produs de mobilizarea permanentă și de „unitatea” prezentată ca unitate comunitară, dar structurată de ierarhii de clasă și excluderi interne. Kiss Tamás propune un cadru de economie politică pentru a înțelege iliberalismul ungar, repolitizarea instituțiilor (media, educație, cercetare), rolul KESMA și al MCC, precum și semnalele că acest model își atinge limitele economice și geopolitice, inclusiv pe fondul blocării fondurilor europene.Invitat: Kiss TamásModeratori: Horatiu Dumbravă, Anatolie Coșciug

Cum se transformă democrația liberală sub presiunea suveranismului, a populismului și a competiției geopolitice? În acest episod, Zoltán Bretter discută despre proiectul european și ambivalențele sale, despre „modelul Orbán” ca arhitectură politică și economică, precum și despre rolul investițiilor strategice și al politicilor identitare în reconfigurarea competiției democratice.Pornind de la exemple din Ungaria și România, conversația analizează relația dintre instituții, opoziție, polarizare și politica memoriei istorice, cu accent pe mecanismele prin care se consolidează puterea și se modifică regulile jocului democratic.Gazdă: Horațius Dumbravă & Anatolie CoșciugInvitat: Zoltán Bretter

Cu: Vitalie Călugăreanu, jurnalist Deutsche Welle MoldovaGazdă: Horatius DumbravăTransnistria se află în cea mai gravă criză din istoria sa recentă: băncile au rămas fără lichidități, pensiile și salariile se plătesc în rate, iar Moscova a închis robinetul gazului. În premieră, Chișinăul nu mai cumpără curent de la Cuciurgan și nu mai finanțează indirect regimul separatist.Ce înseamnă acest colaps pentru regiune și pentru viitorul Republicii Moldova?Despre prăbușirea modelului transnistrean, reintegrarea lentă și oamenii prinși între două lumi — vorbim cu jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle, într-un dialog despre politică, propagandă, credință, oligarhi și speranța europeană.

Republica Moldova se află într-un moment decisiv. După trei decenii de „conflict înghețat”, Transnistria – odinioară sursa șantajului energetic – depinde astăzi de Chișinău. În acest episod al podcastului EDGE – Dialoguri (geo)politice în Estul Europei, discutăm cu Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare și expert în problematica transnistreană.Cum s-a născut conflictul de pe Nistru? Ce mai înseamnă azi „pacificatorii ruși”? Poate criza energetică aduce Republica Moldova mai aproape de reîntregire? Și cum se poate produce o reintegrare pașnică, prin economie și educație – nu prin forță?Gazdă: Horatius DumbravăInvitat: Alexandru Flenchea, diplomat și fondator al ONG-ului Inițiativa pentru Pace

O discuție aplicată despre cum funcționează instituțiile statului, ce șanse are „fereastra” geopolitică deschisă pentru Moldova și România, cum se propagă narațiunile Kremlinului în spațiul public european și ce înseamnă alegerile din 28.09 pentru responsabilitatea statului, rolul diasporei și reziliența civică.Invitat: Ilie Gulca — doctor în istorie, jurnalist TVR MoldovaInvitat: Mihaela NateaGazdă: Horatius Dumbrava

Cum arată „Planul B” al Kremlinului după alegeri? Cum funcționează frontul informațional dintre Chișinău și București? Ce înseamnă enclavizarea informațională în Găgăuzia și Transnistria și ce responsabilități avem într-un dialog regional onest?Un episod intens despre reziliența democratică, dezinformare și securitate informațională.Moderator: Horatius DumbravăInvitați:• Ilie Gulca — jurnalist TVR Moldova, doctor în istorie• Mihaela NateaAbonează-te, lasă-ne un comentariu și spune-ne ce întrebare ai adresa tu invitaților!#RepublicaMoldova #RăzboiHibrid #Dezinformare #Chișinău #București #Transnistria #Găgăuzia #Democrație #SecuritateInformațională #Media #Elections #Region

Cum arată drumul european al Chișinăului după alegerile din 28 septembrie? Ce înseamnă „contractul social european” pentru cetățeni și care sunt riscurile dezamăgirii? Discutăm despre Transnistria ca test de suveranitate și despre rolul României într-un context regional complicat.Invitați: Ilie Gulca și Mihaela NateaModerator: Horațius Dumbravă#RepublicaMoldova #Alegeri #UE #EuropaDeEst #Transnistria #Geopolitică #Securitate #EDGEPodcast

În acest episod discutăm clar și pe fapte despre: parcursul european al Republicii Moldova, democrație și dezinformare, reforme, societatea moldovenească în prag de alegeri și scenarii după scrutinul din 28 septembrie. Gazdă: Horațius DumbravăInvitat: Iulian Groza — diplomat de carieră, fost vice-ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, negociator pentru Acordul de Asociere și liberalizarea vizelor, în prezent director executiv al IPRE Chișinău.Dacă ți-a plăcut discuția, abonează-te, lasă un comentariu și distribuie episodul mai departe. Mulțumim!#RepublicaMoldova #UE #IntegrareEuropeana #Chisinau #IPRE #IulianGroza #HoratiusDumbrava #RazboiHibrid #Dezinformare #Energie #Romania #Elections #MoldovaUE #Democratie #Reforme

Un dialog lucid despre Moldova post-sovietică, instituții, „pluralism by default”, identități fluide și miza alegerilor din 28 septembrie 2025. Invitat: Petru Negură — sociolog și istoric al ideilor, doctor EHESS, conferențiar și cercetător la Chișinău, co-editor platzforma.md și PLURAL. Ce afli din episod:Stat slab vs. stat capturat: cum s-a ajuns aici și ce s-a schimbat după 2020–2021„Furtul miliardului”, vetting și limitele reformelorDe ce Polonia/Țările Baltice au reușit mai repede„Pluralismul implicit”, identități hibride și trecerea spre identitate civicăGeopolitica drept „doctrină”: Vest vs. EstAlegerile din 2025 – șansă europeană sau risc de reorientare💬 Spune-ne în comentarii: Care crezi că e principalul obstacol în drumul Moldovei spre UE?Chapters:00:00 - Episodul 1 - Intro 02:21- Stat slab sau stat capturat? Lecțiile tranziției moldovenești12:32 - De la furtul miliardului de dolari la promisiunea reformelor 18:32 - Reforme fără succes: de ce Moldova nu e Polonia sau țările baltice26:34 - Pluralism implicit și capcanele democrației fragile 33:32 - Episodul 2 - Identități fluide: moldoveni, români, rusofoni, ucrainieni, găgăuzi 46:03 - Geopolitica ca doctrină politică: Vest sau Est – eterna mitică reîntoarcere 53:24 - De la identitate etnică la identitate civică: spre o identitate pragmatică 1:05:19 - Alegerile parlamentare din 2025: între pace, risc și șansa europeană#EDGE #Podcast #PetruNegură #Moldova #RepublicaMoldova #Chișinău #Geopolitică #Pluralism #IdentitateCivică #Elections2025 #Alegeri2025 #EuropaDeEst #Societate #Tranziție #Vetting #Reforme #platzforma #PLURAL

Cum votează diaspora moldovenească, cât de mari sunt riscurile dezinformării și ce înseamnă, pragmatic, drumul spre UE? Un episod EDGE cu Boris Cremene, consilier în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în România din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, moderat de Anatolie Coșciug și Horațius Dumbravă. Discutăm despre nostalgie vs. noua generație, organizarea tehnică a votului din 28.09 din Republica Moldova, distribuția secțiilor în lume, diferențele față de votul din România, războiul hibrid și soluții concrete pentru relația România–Moldova.

În acest episod al podcastului, discutăm cu Boris Cremene, consilier în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în România din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, despre experiențele sale internaționale și perspectivele asupra alegerilor parlamentare din Republica Moldova de pe 28 septembrie 2025, despre identitatea diasporeană și adaptabilitatea moldovenilor.Discuția analizează clivajele sociale și economice din Moldova, influența geopolitică versus nevoile zilnice ale cetățenilor, rolul diasporei în vot (inclusiv deschiderea secțiilor de votare în România, cum ar fi la Târgu Mureș și Oradea), și importanța culturii și educației pentru un viitor european. Boris împărtășește puncte de vedere despre traumele diasporei, supraviețuirea moldovenilor în societăți străine, descoperirea Moldovei de către Vest prin președinta Maia Sandu, corupția și progresele în combaterea ei, precum și rezultatele recensământului care arată evoluția identității românești în Moldova.Un episod esențial pentru înțelegerea mizelor alegerilor din Moldova: viitorul european, relațiile cu Rusia și Ucraina, și punțile cu România. Nu ratați insights-urile despre votul diasporei!Gazdă: Horațius Dumbravă și Anatolie Coșciug01:00 - Un destin între scenă, scris și diplomație – Boris Cremene04:00 - Mentori, călătorii și cartea de autor „Fantoma blondă”13:00 - Moldovenii între poezie, supraviețuire și vot24:00 - Moldova descoperită de Vest și rolul Maiei Sandu33:00 - Corupție, identități și diaspora – între fragilitate și speranță#alegeri2025 #BorisCremene #diaspora #maiasandu #postsoviet #republicamoldova #rm #chișinău Abonează-te la canal pentru mai multe episoade despre politică, cultură și societate! Like și share dacă ți-a plăcut, și lasă un comentariu cu gândurile tale despre alegeri.

In this episode, hosts Bogdan Radu and Anca Sinea engage in an insightful dialogue with Professor Jeffrey Sommers, drawing on his expertise in post-Soviet transitions to explore shifts in global power dynamics amid a multipolar world. The conversation examines continuities and disruptions in U.S. foreign policy from Clinton's unipolar era to recent recalibrations under Obama, Biden, and Trump, focusing on declining hegemony, China's rise, and economic tools like tariffs and industrial policies to address deindustrialization in key sectors such as microprocessors and green technologies.The discussion also analyzes the future of NATO amid debates on financial commitments and military independence, and the EU's push for strategic autonomy against transatlantic tensions and divisions between "old" and "new" Europe. Special emphasis is placed on Russia's assertive actions in Ukraine, the Middle East (e.g., supporting Assad), and Afghanistan (e.g., recognizing the Taliban), highlighting their impact on European unity and global stability. This episode provides rigorous analysis of post-Soviet legacies, geopolitical rivalries, and challenges to the liberal international order.Subscribe for more insightful podcasts on politics and international affairs! Like and comment your thoughts below.#InternationalRelations #USForeignPolicy #NATO #EuropeanUnion #RussiaUkraine #PoliticalEconomy #postsovietAbout the Guest and Hosts:Professor Jeffrey Sommers is a professor of political economy and public policy at the University of Wisconsin–Milwaukee (UWM). He is also a Senior Fellow at UWM’s Institute of World Affairs. He has received multiple Fulbright Fellowships from the U.S. Department of State for work in Eastern Europe. In addition, he has served as a guest expert for new U.S. ambassadors accredited by the State Department in Washington, D.C. He has worked with investors, ministerial and government leaders, including at the prime minister level. In addition to his academic work, he has published in outlets such as the Financial Times, The New York Times, Project Syndicate, The Guardian, The Nation, Social Europe, and others.Bogdan Radu is a senior lecturer in Political Science and the coordinator of the Master’s program in International Development. He holds a PhD in Political Science from the University of California, Irvine, and a master’s degree in European Politics from the University of Manchester. His research interests bring together comparative politics and international relations, especially from the point of view of the influence of political values on support for political regimes. More recently, he has been researching the role of public opinion in international relations and public support for foreign aid.Anca Sinea is a Lecturer at the Department of Political Science, FSPAC, Babeș-Bolyai University, where she teaches Political Transitions, Public Diplomacy, and EU Governance. She holds a PhD in Political Science at UBB, an MA in International Relations from the Diplomatic Academy of Vienna and the University of Vienna, building on bachelor’s degrees in International Relations and Political Science at Paris-10. Her research bridges International Relations and energy studies. She is Co-Chair of the Romanian Energy Poverty Observatory. Since 2024, she has been a Member Alternate of the European Economic and Social Committee (EESC), contributing to energy, climate, and social affairs, a World Bank expert, and is extensively involved in policy processes at both national and European level. Her academic and policy work is reflected in numerous publications and contributions to the governance of the energy transition.

Ascensiunea discursului urii, atacurile tot mai frecvente asupra jurnaliștilor și polarizarea politică au marcat profund România ultimilor ani. În acest episodul al podcastului EDGE, Csaba Asztalos – președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării la data interviului și, din iulie 2025, judecător al Curții Constituționale a României – analizează aceste fenomene ca semnale de alarmă pentru democrație. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul drepturilor omului, invitatul oferă o diagnoză clară a radicalizării discursului politic, demonizării presei și inerției instituțiilor statului.Discuția, moderată de Anatolie Coșciug și Horațius Dumbravă, explorează:Impactul crizelor succesive (pandemie, războiul din Ucraina, inflație) asupra radicalizării sociale.De ce jurnaliștii au devenit ținte ale campaniilor de denigrare.Paradoxurile suveranismului autohton, care promovează independența, dar folosește instrumentele globalizării.Tăcerea instituțiilor și consecințele asupra încrederii publice.Episodul ridică întrebări esențiale despre echilibrul dintre libertatea de exprimare și protecția demnității, limitele reacției instituționale și viitorul României în context european. Csaba Asztalos propune scenarii pentru următorii ani, între tentația populismului și oportunitatea unei ancorări ferme în valorile democratice europene.Un dialog captivant despre provocările democrației și ce putem face pentru a le depăși.

Invitatul primului episod EDGE este filosoful Zoltán Bretter, o voce lucidă și rafinată a gândirii critice est-europene. Pe parcursul dialogului, el ridică o întrebare esențială: mai are intelectualul un rol activ într-o societate care nu mai are răbdare cu critica? Este el martor lucid sau un actor secundar, pierdut în fundalul scenei?În prima parte, Zoltán Bretter ne poartă în Clujul anilor ’80 – un oraș în care, în ciuda regimului opresiv, exista o efervescență culturală remarcabilă. Spațiile de libertate erau rare, dar tocmai de aceea încărcate de tensiune intelectuală. Bretter povestește cu umor și fără resentiment despre supravegherea Securității, despre moștenirea tatălui său și despre influențele neomarxiste din Budapesta și Europa de Vest – toate acestea conturând un portret formativ de o finețe aparte.Folosind Clujul ca teren de observație, Bretter analizează cu acuratețe diferențele ideologice dintre comunitățile română și maghiară ale epocii. Apoi, cu aceeași luciditate, compară traiectoriile recente ale Ungariei și României după integrarea în Uniunea Europeană: Ungaria alunecă spre autocrație, România rămâne, cu toate sincopele birocratice și corupția endemică, în logica democrației constituționale.În final, discuția se deschide către prezent și viitor: ce mai înseamnă comunitate intelectuală în Clujul de azi? Ce mai înseamnă Europa, integrarea, gândirea critică, democrația? Aceste întrebări — și fragilitatea răspunsurilor — vor continua să fie explorate în episodul 2.