Istoria României

În acest episod din Istoria Complementară a României, vorbesc despre curentul Iluminist. Începând de la primele zbateri ale metodei științifice, prin filosofie, matematică, istorie, antropologie, economie, politică și alte noi discipline, Iluminismul stă la baza societății moderne. Și dacă nu mă credeți, ascultați episodul și apoi uitați-vă în jur. În orice aspect al vieții voastre de zi cu zi, veți găsi cel puțin un element al Iluminismului. Fie că deschideți televizorul și se discută despre politică, sau vă uitați pur și simplu în portofel, fie că ați "chiulit" de la ultima duminică la biserică sau ați văzut o dramă cu avocați din Statele Unite pe Netflix... undeva, pe undeva, vă afectează iluminiștii.La 6 luni după încheierea podcastului "Istoria României", am decis să public episoadele seriei complementare, disponibile inițial doar pe Patreon. Acesta este al treilea episod al seriei, înregistrat inițial în aprilie 2022.Capitolele acestui episod, pentru platformele care nu suportă funcționalitatea în mod direct:1. Introducere: 0:00 -- ce e un curent filosofic și de ce oamenii tind să gândească la fel2. Recapitulare grosieră a evenimentelor de până acum: 3:37 -- precursorii Iluminismului, cum a schimbat Renașterea arta, primele idei centrate pe individ3. Trei personaje ale secolului al XVI-lea: 9:47 -- Giordano Bruno (o legendă demontată a științei), Galileo Galilei și Francis Bacon (începuturile metodei științifice, cum distingem adevărul de coincidență?)4. Ce e un “Iluminism”? 17:59 -- câteva definiții5. René Descartes 21:14 -- tatăl filosofiei moderne, de la o viață destrăbălată la mare reformator al filosofiei, "Discursul"6. Cartezieni și anti-cartezieni 29:19 -- Hobbes, Locke, Pascal, Malebranche și opinii pro/contra filosofiei lui Descartes. Ideile despre intelect, materie, empirism, libertate și societate, rațiune. Pariul lui Pascal.7. Baruch Spinoza 37:20 -- Biblia și știința separate, visul introvertiților și schimbarea de mentalitate față de "cei diferiți". Leibniz și Berkeley (băgați la pachet pe capitolul lui Spinoza).8. Noua istorie și noua economie 45:02 -- David Hume și prima lucrare de istorie devenită best-seller și carte de căpătâi. Sentimentul anti-religios: Gibbon și "Istoria Declinului și a prăbușirii Imperiului Roman". Istoria alternativă: istoria științelor, a literaturii. Nu mai există "bine" și nici "rău". Economia lui Adam Smith: "Avuția națiunilor" și fundamentele pieței libere. Excesul și munca, utilitatea, competiția, monopolul.9. “Generația de Aur” a Iluminismului francez 53:47 -- Pierre Bayle. Montesquieu: spiritul legilor, fundamentele separării puterilor în stat, aportul personal în istorie, suprimarea "stărilor" medievale, fondarea antropologiei, studiul climei ca factor în dezvoltarea societății. Sclavia. Voltaire: deghizarea filosofiei sub formă literară. "Inventarea" lui Dumnezeu.10. Rebelul 1:03:00 -- Jean-Jacques Rousseau: viața contrară normelor, certurile cu Voltaire, certurile cu toată lumea, "Rousseau cel iresponsabil"11. Iluminismul german 1:06:21 -- Wolff. Kant: rigurozitatea, împotriva existenței lui Dumnezeu, sistemul "rațiunii pure", pacea perpetuă, binele din convingere, teoriile rasiste și "ascunderea" lor12. Iluminismul politic 1:12:44 - starea naturală a omului: bună sau rea? instituțiile: bune sau rele? modelul contractului social, nesupunerea civică, datoriile și obligațiile unui cetățean, democrația reprezentativă, garanțiile sociale, fără drept divin pentru suverani, proprietatea privată, separarea bisericii de stat, acordul tacit pentru a trăi în societate, sistemul "zeilor" lui Rousseau, "despotul luminat"13. Pe cine am uitat? 1:27:31 -- mențiuni, concluzii, aplicabilitateSupport the show

În acest episod din "Istoria Complementară a României", vorbesc despre o parte a istoriei romilor, de la origini și până la dezrobirea lor în Țările Române. Ce ne spune limba romani sau legendele? Ce știm despre parcursul lor prin Europa și când s-a schimbat atitudinea benevolă a europenilor față de ei?La 6 luni după încheierea podcastului "Istoria României", am decis să public episoadele seriei complementare, disponibile inițial doar pe Patreon. Acesta este al cincilea episod al seriei, înregistrat inițial în iunie 2021.Support the show

În acest episod din "Istoria Complementară a României" vorbesc despre apogeul Imperiului Otoman sub Süleyman Magnificul, când apar și primele semne ale declinului. Apoi, o lungă perioadă de stagnare și deteriorare. Vorbesc despre factorii care duc la căderea unui imperiu, cele mai mari greșeli comise, dar și despre ocazia pe care o au otomanii de a-și renegocia poziția în Europa. În final, vorbesc despre o bătălie absurdă, care dovedește că istoria are, pe lângă aspectul serios și analitic, o doză mare de ironie.La 6 luni după încheierea podcastului "Istoria României", am decis să public episoadele seriei complementare, disponibile inițial doar pe Patreon. Acesta este al patrulea episod al seriei, înregistrat inițial în mai 2021.Support the show

În acest episod din "Istoria Complementară a României", vorbesc despre familia Habsburg, de la Rudolf I la Rudolf al II-lea. E un episod mai lung, care ne poartă prin începuturile umile ale familiei, prin scandaluri amoroase și financiare, prin perioada de glorie a lui Carol Quintul și până la Rudolf al II-lea.La 6 luni după încheierea podcastului "Istoria României", am decis să public episoadele seriei complementare, disponibile inițial doar pe Patreon. Acesta este al treilea episod al seriei, înregistrat inițial în martie 2021.Support the show

În acest episod din "Istoria Complementară a României", vorbesc despre Reforma Protestantă. Totul începe în Boemia, la sfârșitul secolului al XIV-lea, dar tentativa lui Jan Hus nu face valuri prea mari. O sută de ani mai târziu, Martin Luther scrie cele 95 de teze care vor schimba iremediabil creștinismul european. Vorbesc despre viața, opera și ideile lui Luther, despre răspândirea protestantismului în Europa. Vorbesc despre alți teologi care, în acord cu Luther sau nu, au venit cu idei proprii și au dus la confesiuni diferite. Anglia și Franța sunt studii de caz interesante, așa că nu pot rata căsătoriile lui Henry al VIII-lea și masacrul hughenoților francezi. În cele din urmă, vorbesc despre cum s-a schimbat Biserica Catolică în răspuns față de eforturile protestanților. Și nu doar Biserica, dar și societatea. Protestantismul avea să fie un factor major în nașterea epocii moderne.La 6 luni după încheierea podcastului "Istoria României", am decis să public episoadele seriei complementare, disponibile inițial doar pe Patreon. Acesta este al doilea episod al seriei, înregistrat inițial în ianuarie 2021.Support the show

Acest episod din "Istoria Complementară a României" prezintă căderea Constantinopolului, sub conducerea marelui rival al lui Vlad Țepeș, Mehmed "Cuceritorul".La 6 luni după încheierea podcastului "Istoria României", am decis să public episoadele seriei complementare, disponibile inițial doar pe Patreon. Acesta este primul episod al seriei, înregistrat inițial în octombrie 2020.Support the show

În acest ultim episod, îmi iau la revedere de la voi, povestind istoria acestui proiect.Support the show

În acest episod, au loc noi alegeri prezidențiale. După un mandat în care performanțele lui Klaus Iohannis lasă de dorit, totuși contracandidații săi sunt slabi, iar el câștigă al doilea mandat de Președinte. Au loc schimbări în legea electorală, printre care votul prin corespondență. În acel sfârșit de an, departe de România, apare un nou virus. La început, lumea privește situația cu scepticism și condescendență, însă, în curând, acest nou coronavirus va schimba viețile tuturor.Support the show

În acest episod, un nou premier, Mihai Tudose, repetă figura Grindeanu, fiind demis la scurt timp de la învestire, în principiu din cauza disensiunilor cu Liviu Dragnea. Coaliția PSD-ALDE propune un nou prim-ministru în persoana Vioricăi Dăncilă, prima femeie premier a României. Guvernul Dăncilă se remarcă prin măsuri nepopulare și gafe repetate. Au loc noi proteste, iar societatea devine tot mai polarizată prin evenimente precum revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA, demersul de modificare al Constituției inițiat de Coaliția pentru Familie, crimele din Caracal și altele. În cele din urmă, ALDE se retrage de la guvernare, iar guvernul Dăncilă cade în ajunul alegerilor prezidențiale.Support the show

În acest episod, începe guvernarea tehnocrată a României, avându-l ca șef al cabinetului pe Dacian Cioloș. Au loc alegerile locale, care transformă o inițiativă locală din București într-un partid nou, la nivel național: Uniunea Salvați România. La parlamentare, PSD câștigă confortabil, lipsind doar sprijinul unui partid mic pentru a forma majoritatea în Parlament. Printr-o alianță PSD-ALDE, această majoritate confortabilă e atinsă, preconizând o nouă perioadă de stabilitate. Dar această previziune e aruncată pe geam când guvernul Grindeanu votează o ordonanță de urgență controversată, iar protestele reîncep, mai mari ca niciodată. Finalmente, PSD depune o moțiune de cenzură împotriva propriului său guvern, iar căutarea stabilității politice și a unui guvern potrivit... reîncepe și ea.Support the show

În acest episod, vorbesc despre începutul primului mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis. Președintele acționează ca mediator, iar relațiile cu premierul sunt tensionate, dar funcționale. În primăvară, coabitarea celor doi e amenințată după câteva scandaluri centrate pe Victor Ponta. Apoi, vorbesc despre evenimentul care aduce, în cele din urmă, demiterea lui Ponta și încheierea marelui val de proteste și tulburări civile din această perioadă. Dar nu este cinstit ca accidentul de la Colectiv să fie cunoscut doar pentru atât. Așadar, vorbesc despre Colectiv și schimbarea de mentalitate pe care incendiul a produs-o, sau trebuia să o producă: corupția (chiar) ucide.Support the show

În acest episod continuă seria protestelor de proporții. Românii ies în stradă în urma evenimentelor din "marțea neagră", prin care parlamentarii își votau privilegii în fața justiției. Are loc ruperea USL, iar partidele de dreapta formează o alianță numită ACL, care propune un candidat comun pentru alegerile prezidențiale. E vorba despre Klaus Iohannis, care câștigă alegerile în fața lui Victor Ponta promițând "România lucrului bine făcut".Support the show

În acest episod, vorbesc despre continuarea crizei economice și politice. Guvernul Boc anunță măsuri drastice de austeritate, ceea ce atrage furia românilor. După căderea guvernelor Boc și Ungureanu, Traian Băsescu îl propune ca premier pe Victor Ponta, într-o mișcare ce repornește "războiul palatelor". După alegerile parlamentare, USL are de câștigat, iar Ponta își păstrează rolul de prim-ministru. După o nouă moțiune de cenzură, Traian Băsescu este suspendat din funcție a doua oară... și revine a doua oară în funcție, după invalidarea referendumului. Premierul și președintele semnează un pact de coabitare. Pe parcursul anilor 2012-2013, au loc proteste civile importante, atât pe teme politice (contra măsurilor de austeritate sau centrate pe acțiunile unor politicieni), cât și sociale (greva Oltchim, greva CFR, greva din sistemul de educație, protestele din sistemul medical etc.). Băsescu se "desparte" de PDL și înființează Partidul Mișcarea Populară. Tot mai des, președintele apare apropiat de personaje controversate. În ultima parte a episodului, vorbesc despre două mari proteste care au marcat această perioadă și au arătat puterea societății civile: campania "Salvați Roșia Montană" și Revolta de la Pungești.Support the show

În acest episod, vorbesc despre alegerile locale și parlamentare din 2008, dar și despre prezidențialele din 2009. Procentele obținute de partidele politice se încăpățânează să rămână la fel de echilibrate, continuând criza politică și incapacitatea de a forma o majoritate clară în Parlament. La începutul crizei economice și la cererea FNI, guvernul Boc ia primele măsuri economice neplăcute. Campania electorală pentru prezidențialele din 2009 se remarcă printr-un discurs politic josnic. După rezultatele primului tur, liderii PNL și PSD se aliază împotriva lui Traian Băsescu. Are loc "faza meciului" la dezbaterea finală dinaintea alegerilor prezidențiale. Băsescu câștigă "la mustață" al doilea mandat de Președinte al României.Support the show

În acest episod, vorbesc despre eforturile de reformă reală din justiție sub îndrumarea ministrului Monica Macovei, prin înființarea DNA și primele cazuri postdecembriste de "mare corupție". Curând, parlamentarii realizează că sunt în pericol, așa că formează alianțe oficiale sau neoficiale pentru obstrucționarea și anularea reformelor. Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu ajung la mari disensiuni, iar în jurul lor se formează tabere de susținători. Are loc scandalul "bilețelului roz", iar apoi suspendarea președintelui, reconfirmat prin vot la referendum. Din tabăra PNL, se desprinde o aripă pro-Băsescu, absorbită ulterior de PD, iar noul partid ia numele PD-L. Tăriceanu își remaniază guvernul și rămâne în minoritate, cu susținerea PSD. Noul ministru al Justiției face eforturi înspre destrămarea reformelor propuse de Monica Macovei. Ministrul Agriculturii e prins luând mită sub formă de cârnați și țuică de prune și e înlocuit cu tehnocratul Dacian Cioloș. În ajunul alegerilor, după lungi discuții, se decide folosirea unui nou sistem de vot, anume votul uninominal mixt, cu redistribuirea mandatelor.Support the show

În acest episod, vorbesc despre alegerile din anul 2004. Năstase începe campania dintr-o poziție foarte bună, având acum un mai mare control asupra partidului, a presei și a imaginii sale. Dar o conferință comună a opoziției, asezonată cu lacrimi de crocodil și mult dramatism, îl propulsează pe Traian Băsescu, președintele PD, în poziția de contracandidat pe măsură. Parlamentarele ies periculos de echilibrate și Năstase pe locul I în primul tur de scrutin al prezidențialelor. Însă Băsescu mai păstrează câteva momente dramatice și pentru turul al doilea al prezidențialelor.Support the show

În acest episod, vorbesc despre problemele administrației și ale justiției, în contextul reformei pre-aderare la Uniunea Europeană. Explic de ce erau aceste două sisteme atât de docile în fața autorității de stat și despre "tradiția" schimbării oamenilor odată cu sistemul. Vorbesc despre cazul procurorului Cristian Panait ca exemplu în ceea ce privește consecințele grave, umane, ale corupției. Apoi, închei câteva discuții despre abordările diferite ale NATO și UE, despre tandemul ratat România-Bulgaria și despre motivele mai mult sau mai puțin inocente pentru care UE a închis ochii la "păcălelile" PSD.Support the show

În acest episod, încep să vorbesc despre disimulările României în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Într-un joc de "cine prostește pe cine", elita politică a României încearcă să "fenteze" oficialii UE, iar aceștia... se lasă, uneori, "fentați". În timp ce PSD impresionează Uniunea Europeană prin schimbări de fațadă, corupția se intensifică, iar baronii locali și centrali strâng rândurile într-o rețea a încrederii și clientelismului reciproc. Uniunea Europeană propune o regionalizare care se materializează incomplet. Fondurile pre-aderare PHARE, ISPA și SAPARD întâmpină probleme grave precum frauda, risipa sau proasta implementare.Support the show

În acest episod, vorbesc despre realizările perioadei 2000-2004 și noua față a PSD. Adrian Năstase asigură un mandat de premier neîntrerupt, stabil și pro-european. România intră în NATO și obține drepturi de muncă în țările Uniunii Europene, începând un adevărat val de migrații. Contractele semnate de statul român pentru infrastructură și privatizări generează controverse, în timp ce o reformă a administrației publice aduce puteri discreționare baronilor locali. Politica se tabloidizează, iar simultan crește și divertismentul non-politic. Cu tot mai multe opțiuni în materie de emisiuni, muzică și petrecere a timpului liber, românii cunosc în sfârșit consumerismul, capitalismul și creșterea economică.Support the show

În acest episod vorbesc despre ultimele luni ale CDR-ului la conducerea României. Mugur Isărescu îl succede ca premier pe Radu Vasile și încearcă o abordare mai strictă. Uniunea Europeană începe o colaborare strânsă cu România, în scopul unei viitoare aderări. Are loc prăbușirea Fondului Național de Investiții, într-un scandal ce pare să amenințe întregul sistem bancar și financiar. Un alt scandal, centrat în jurul lui Costea îi va... "costea" mult pe unii politicieni. În anul 2000, au loc alegeri, iar Emil Constantinescu anunță în mod surprinzător că nu va candida pentru un al doilea mandat ca președinte. Cu "dreapta" fragmentată și în derivă, PDSR recucerește o parte din electorat. Dar marea surpriză o constituie PRM și Vadim Tudor, care reușesc să capteze atenția și voturile românilor printr-o atitudine frapantă, inflamatorie și extremistă. În cele din urmă, marele câștigător este, totuși, PDSR. Ion Iliescu preia un nou mandat ca președinte.Support the show

În acest episod, Uniunea Europeană e frustrată de parcursul deficitar al României înspre o posibilă aderare. FMI e frustrat și frustrant, acordând împrumuturi României doar cu mari dificultăți. Oamenii de rând sunt frustrați, realizând că situația țării nu s-a "rezolvat" prin alegerea fostei opoziții. Guvernul se arată în continuare slab, defensiv și fragil, iar atitudinea duplicitară a partidelor din coaliție duce la frustrări interne și externe. Mai multe "bune intenții" se fâsâie în eșecuri: legile se adoptă tardiv și în forme ciuntite, organismul anti-corupție CNAICCO e desființat și au loc mai multe scandaluri. Presa descoperă că senzaționalismul vinde. Avem parte și de ultimele mineriade. La izbucnirea crizei din Kosovo, România se raliază NATO în ciuda opiniei publice contrare și a prieteniei istorice cu Serbia, iar rezultatele pozitive întârzie să apară.Support the show

În acest episod vorbesc despre parcursul similar al noului președinte, Emil Constantinescu, și al noului premier, Victor Ciorbea. Ambii au origini promițătoare, vor capta atenția și speranțele alegătorilor, dar vor sfârși prin a-și dezamăgi electoratul, căzând victime ale tensiunilor din coaliția de guvernare. România pare să aibă șanse la NATO, însă șansele se transformă în vizite și încurajări. În funcția de prim-ministru ajunge cameleonicul Radu Vasile. Campania anticorupție, care începuse promițător, se întoarce împotriva președintelui, când dosarul "Țigareta II" arată că unul dintre oamenii săi de încredere desfășura operațiuni de contrabandă chiar sub nasul lui Constantinescu.Support the show

În acest episod vorbesc despre popularitatea și charisma lui Ion Iliescu, dar și despre anturajul său de oameni de încredere. Vorbesc despre afacerile deșănțate și țepele economice care au proliferat sub protecția statului și a relațiilor clientelare improprii: antreprenori ieșiți din Securitate sau din vechiul PCR, scandalul bancar, privatizările lente și preferențiale, schema piramidală Caritas și contrabanda. Însă apare la orizont și perspectiva alinierii internaționale, în foruri suprastatale. Progresele României în acest sens sunt încă mici și șovăielnice, dar începe acum angajarea pe o direcție occidentală. Încheierea unui tratat bilateral cu Ungaria îi supără pe naționaliști. Presiunea internă cauzată de presa independentă, de opoziție și de societatea civilă duce la rezultate diferite în alegerile din 1996. PDSR intră în opoziție, iar Ion Iliescu devine primul șef de stat al României care cedează puterea în mod pașnic.Support the show

În acest episod, vorbesc despre climatul haotic al României între 1990 și 1992. Explic succesul lui Ion Iliescu în fața electoratului și structura lipsită de succes a opoziției. În perioada dintre alegeri, are loc cea mai violentă mineriadă și apare noua Constituție a României. Campania electorală din 1992 are un peisaj politic mai viu și mai dinamic, însă plin de personaje și opinii problematice din punct de vedere democratic. FSN se rupe în două, iar naționaliștii devin esențiali formării unei majorități parlamentare.Support the show

În acest episod, vorbesc despre primele luni ale tranziției spre regimul postdecembrist. Mai întâi, discut parcursul defectuos al României pe direcția democrației, arătând că elementele de bază ale unei democrații solide lipsesc cu desăvârșire la începutul anilor '90. CFSN își arată ușor adevăratele intenții, acaparând structurile vechiului Partid Comunist și anunțându-și candidatura la viitoarele alegeri. Izbucnesc proteste în stradă, stinse cu ajutorul minerilor din Valea Jiului, în prima "mineriadă". Tensiunile interetnice, rezultat al anilor de naționalism, duc la izbucnirea unor violențe la Târgu Mureș. Prin toate aceste evenimente noi, recunoaștem totuși puternice senzații de déjà vu.Support the show

În acest episod vorbesc despre câteva subiecte conexe regimului comunist și Revoluției de la 1989, care nu s-au încadrat în narațiunea principalăSupport the show

În acest episod, vorbesc despre surprizele neplăcute ale Revoluției din 1989, dar și despre fuga și execuția soților Ceaușescu.Support the show

În acest episod, vorbesc despre începutul Revoluției de la 1989. Frustrările românilor erup la Timișoara, unde un miting pentru susținerea pastorului reformat László Tőkés degenerează într-o revoltă. Curând, revoltei i se adaugă violența, iar autoritățile încearcă să o înăbușe. Având impresia unei pacificări a Timișoarei, Ceaușescu pleacă în ultima sa vizită de stat, în Iran. La întoarcere, e clar că nimic nu s-a încheiat. Pentru a arăta susținerea populară, Ceaușescu ia decizia neinspirată de a convoca un miting popular, vorbind oamenilor din balconul Comitetului Central. Dar tocmai mitingul acesta se transformă în primele proteste de la București. Noaptea, autoritățile deschid focul asupra oamenilor. Cuprins de remușcări, ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, se sinucide în circumstanțe suspecte. A doua zi, cuplul Ceaușescu părăsește clădirea CC cu elicopterul, iar românii triumfă. Televiziunea Română e ocupată de revoluționari și preia transmisia. Dar încă nu s-au jucat toate cărțile.Support the show

În acest episod, vorbesc despre protestele din RSR, care încep să fie îngrijorătoare pentru regim, în ciuda obstinației lui Ceaușescu de a le prescrie ca "huliganism". În 1987, au loc proteste masive la Brașov, soldate cu distrugeri și dispersarea mulțimii cu gaze lacrimogene, câini și blindate. Protestează și comuniștii cu ștate vechi, în felul lor: apare Scrisoarea celor Șase. Pe plan internațional, lucrurile stau prost: au loc reforme, blocul socialist se transformă, Zidul Berlinului cade. Marginalizat, Ceaușescu rămâne ca ultim bastion al comunismului și e reales la al XIV-lea Congres PCR. După plata integrală a datoriilor externe, în acea iarnă românii așteaptă să intre căldura în casele lor. Dar mai degrabă vor ieși ei în stradă.Support the show

În acest episod, vorbesc despre problemele sociale ale RSR în prima parte a anilor '80 și despre decizia lui Ceaușescu de a plăti integral datoria externă a statului. Din păcate, abordarea e una care pune greul pe umerii populației, iar măsurile îi lasă pe români cu adevărate traume transgeneraționale. Alături de măsuri improprii pentru import/export, care vor distruge în fapt economia fragilă a țării, populația suferă de foame, frig și igienă precară. Apar raționalizările, surogatele de alimente și improvizațiile proaste (atât tehnice, cât și în viața de acasă). Dar în ciuda "strângerii curelei", continuă cultul personalității cuplului Ceaușescu, construcțiile megalomanice și așteptările imposibile de la cetățeni. Corupți de puterea absolută și acum în vârstă, Nicolae și Elena găsesc sprijin unul în celălalt.Support the show

În acest episod, vorbesc despre mai multe evenimente notabile ale anilor '70, sub formă de antologie.Funcțiile, Congresele și Pârvulescu -- cumulul de funcții și perfecționarea sistemului de putere, deținut acum de cuplul Nicolae & Elena Ceaușescu. Congresele al XI-lea și al XII-lea. Incidentul luării de cuvânt a lui Constantin PârvulescuCultul personalității -- cum au evoluat comparațiile bombastice, care erau complexele Ceaușeștilor și cum au ajuns la gunoi portretele "într-o ureche"Ce aveți de zugrăvit? -- marile proiecte de construcție. Transfăgărășanul, metroul din București și altele. Calculatorul Felix.Epoca (medaliilor) de Aur -- succesul de la Montreal din 1979, punerea sub observație a Nadiei ComăneciDezastru! -- povestea inundațiilor din 1975 și a cutremurului din 1977Fuga sănătoasă -- fuga din țară a trupei Phoenix, a lui Pacepa și a soților KarolyiAntemineriada -- protestul minerilor din Valea Jiului și primele strigăte puternice de "Jos Ceaușescu!"Support the show

În acest episod, vorbesc despre relațiile diplomatice ale României din anii '70, manifestate mai ales prin vizitele lui Nicolae Ceaușescu în străinătate. Începând de la Acordurile de la Helsinki, e destul de clară poziția conducătorului RSR față de țările capitaliste. În perioada următoare, se leagă mai multe prietenii cu statele din Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud, de unde Ceaușescu se alege cu diamante, plimbări și promisiuni. Una dintre promisiuni, aceea a petrolului iranian, va provoca o criză destul de mare la începutul anilor '80. Povestesc și vizitele celebre din SUA și Marea Britanie, dar și despre oximoronica "luptă pentru pace" a regimului.Support the show

În acest episod, Ceaușescu își atinge perioada de maximă glorie. La invazia Cehoslovaciei, el se opune sovieticilor și reușește să se impună pe plan internațional ca un adevărat lider. Rar vorbesc "de bine" regimul său, dar realmente tactica medierilor internaționale dă roate, iar Ceaușescu se vizitează cu de Gaulle și Nixon, iar românii sunt mândri, pentru prima dată după mulți, mulți ani.Support the show

În acest episod, vorbesc despre transformarea regimului Ceaușescu în ceea ce cunoaștem noi, astăzi, sub forma clișeului-Ceaușescu. Încep cu realizările prezentate la cel de-al X-lea Congres și realitățile din spatele lor. Apoi, secretarul general al PCR se transformă în ideolog al unui nou tip de comunism, asemănător aceluia din China sau Coreea de Nord. Cultul personalității crește, marcând cultura, arta și economia, înghițind atât munca, dar și timpul liber al românilor. Până în 1976, Ceaușescu scapă și de tovarășii lui Dej, promovând "yesmeni" și pe Elena Ceaușescu.Support the show

În acest episod încep povestea anilor "cei buni" ai regimului Ceaușescu. Vorbesc despre vizita lui la Moscova, pentru "firmanul de domnie", apoi despre rutina zilnică, personalitatea și viața lui de zi cu zi. La conducerea partidului, se fac mai multe schimbări, prin apariția tovarășilor noi, tineri și energici... dar și obedienți. Vorbesc apoi despre viața oamenilor de rând, cu toate aspectele ei: unde locuiau românii, cum își petreceau timpul, câți bani aveau și cum funcționau sistemele paralele de pile și troc cu produse rare. Analizăm împreună datele statistice despre viața cea bună, ca să vedem că, sub stratul de aparențe, roțile sistemului scârțâie. Vorbesc apoi despre celebrul decret anti-avort, care aduce Partidul chiar și în dormitoarele oamenilor. În decembrie 1967, prin cumul de funcții, Ceaușescu devine și primul om în stat, nu doar din partid.Support the show

În acest episod vorbesc despre medierea rupturii sino-sovietice. Politica externă de independență față de URSS devine cel mai important subiect și criteriu politic pentru conducerea partidului. Aflat pe patul de moarte, Dej îl propune ca succesor pe Apostol. Maurer e de acord cu Apostol, Apostol e de acord cu Apostol, Ceaușescu și restul membrilor Biroului Politic sunt și ei de acord cu Apostol. Drept urmare, e ales Ceaușescu. La Congresul din 1965, apar schimbări mari și pline de speranță pentru România.Support the show

În acest episod, vorbesc despre copilăria lui Nicolae Ceaușescu și ascensiunea lui înspre cele mai înalte funcții de partid. Aflat la București și muncind ca ucenic de cizmar, el e atras de mișcarea comunistă. Arestat de mai multe ori, tânărul arată o determinare și o fidelitate remarcabilă față de partid. La Doftana și în alte penitenciare, e luat sub aripa "greilor", care îl simpatizează. După intrarea în legalitate a partidului, prietenia cu ilegaliștii din închisori se dovedește a fi tare utilă, iar Ceaușescu devine, până la 36 de ani, al doilea om în Partid. Pe plan politic, e plăcut a fi omul care numește oameni în funcții. Viața devine și ea mai dulce, familia Ceaușescu bucurându-se de ani buni și fericiți.Support the show

În acest episod, vorbesc despre Gheorghe Gheorghiu-Dej. Reiau activitatea lui din perioada interbelică, pentru a explica istoricul numelui "Dej", dar și fundamentele poziției lui ca lider al ilegaliștilor din închisori. Vorbesc apoi de moartea lui Stalin, de raportul "secret" al lui Hrușciov și de capacitatea de adaptare a lui Dej la noua situație internațională. Spre sfârșit, regimului Dej pune bazele cultului personalității, a ușoarei liberalizări și a reluării relațiilor diplomatice cu occidentul, lucruri ce vor deveni mai târziu "ștampile" ale lui Nicolae Ceaușescu.Support the show

În acest episod, descriu metodele de educare și re-educare din perioada stalinistă a regimului comunist (și nu numai). Vorbesc astfel despre cenzură, despre reforma învățământului, despre așa-zisul feminism al regimului și despre experimentele grotești de re-educare din închisori ("Experimentul Pitești") și de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.Support the show

În acest episod, vorbesc despre eradicarea facțiunilor "secretariatului" și a "moscoviților" din Partidul Muncitoresc Român, prin care Gheorghe Gheorghiu-Dej își face drum spre conducerea personală a partidului și implicit a RPR.Support the show

În acest episod, vorbesc despre măsurile luate de comuniști după abdicarea regelui: proclamarea Republicii Populare Române, o Constituție ce definește noi reguli de joc, dar și primele demersuri pentru colectivizare, naționalizare și subminare a cultelor religioase. Iar pentru tineri, apare o organizație irezistibilă, care deschide porțile sociale cu prețul "modic" al adeziunii la ideologia comunistă.Support the show

În acest episod, vorbesc despre perioada de coabitare dintre comuniști și Regele Mihai I, în care acesta din urmă își păstrează rolul ca șef al statului, însă devine un soi de prizonier în propria funcție. Comuniștii și regele sunt legați unii de alții și încearcă subminarea adversarului prin diverse tactici, însă în cele din urmă, la finele anului 1947, Mihai I e forțat să abdice și să plece în exil.Support the show

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea Partidului Comunist din România de la înființare, prin perioada de ilegalitate și până la numirea guvernului Petru Groza.Support the show

În acest episod, abordez trei teme legate de Al Doilea Război Mondial, care nu și-au avut locul în narațiunea principală. Prima e legată de Holodomor și de alte atrocități petrecute în Europa Centrală și de Est, o zonă care a suferit violență extremă în secolul al XX-lea pe fondul poziționării geografice între doi titani. A doua se referă la inovațiile științifice aduse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și modul în care ele au ajuns ulterior la civili. În fine, a treia temă e legată de prezentarea războiului ca fiind o luptă a binelui contra răului. Vorbind despre masacrul a mii de ostași români la Oarba de Mureș, totul pare... cam relativ.Support the show

În acest episod, vorbesc despre contextul internațional la finele celui de-Al Doilea Război Mondial și începutul Războiului Rece. Urmăresc conferințele Aliate din timpul războiului și efectele lor asupra situației postbelice. Apoi, vorbesc despre ultimele operațiuni militare până la capitularea Germaniei și Japoniei, inclusiv despre contribuția română în războiul anti-nazist din Europa. Înspre anii '50, devine destul de clar că România trebuie să se descurce în sfera de influență a URSS. Americanii nu vor veni în timpul Războiului Rece, lăsând mai multe țări din Europa Centrală și de Est cu un sentiment amar de trădare.Support the show

În acest episod, vorbesc despre germenii Războiului Rece și eforturile diplomatice ale românilor de a încheia un armistițiu cu Aliații. În august 1944, trupele sovietice intră pe teritoriile României, iar pe data de 23 Regele, alături de armată și Blocul Național Democratic operează lovitura de stat prin care Antonescu e înlăturat de la putere, iar România se aliniază cu Aliații împotriva Axei. Spre finele episodului, vorbesc despre soarta lui Ion Antonescu în procesul său din 1946 și despre propaganda comunistă care a transformat evenimentele de la 23 august într-o victorie proprie.Support the show

În acest episod, descriu bătălia de la Stalingrad. În vara lui 1942, prioritățile armatei germane se schimbă, angajând grupul de armate Sud, din care fac parte și trupele române. Operațiunea "Albastru", modificată de Hitler, personal, în repetate rânduri, duce armatele Axei până la Stalingrad, unde urmează bombardamente și lupte sângeroase. Războiul urban este unul greu și îndelungat, iar concentrarea Axei asupra orașului Stalingrad duce la ignorarea unor puncte vulnerabile pe flancurile din sector. În acea iarnă, sovieticii declanșează operațiunea Uranus, de încercuire a coaliției Axei, recapturând Stalingradul și schimbând sorții războiului.Support the show

În acest episod, vorbesc despre începutul promițător al Operațiunii Barbarossa și înaintarea fulgerătoare a trupelor Axei pe teritorii sovietice. La Odessa, Armata Română întâmpină mari dificultăți, iar după capturarea orașului vor ordona represalii crunte, masacrând populația de evrei din zonă. Transnistria devine o zonă a deportărilor și ghetourilor, atât pentru evrei, cât și pentru romi. Înaintarea Armatei Române continuă înspre est în zona Mării Azov și prin Harkov. Operațiunea Barbarossa își schimbă sorții în iarna lui 1941, determinându-l pe Hitler să-și schimbe prioritățile, vizând acum zona Cotul Donului și, în fine, orașul Stalingrad.Support the show

În acest episod, vorbesc despre chimia dintre Ion Antonescu și Hitler în ceea ce privește războiul rasial în est. Continui cu celebrul "Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!", un ordin care avea să emoționeze o țară întreagă. Țara nu știa însă mare lucru despre alte ordine de-ale lui Antonescu, anume Pogromul din Iași, în care mii de evrei și-au pierdut viața, împușcați sau captivi în "trenurile morții". Între timp, ofensiva românească are succes iar Operațiunea München, de eliberare a Basarabiei și Bucovinei de Nord, e realizată cu succes. În ciuda protestelor politicienilor și a opiniei publice, Ion Antonescu își continuă angajamentele de război înspre est, trecând Nistrul pentru a sprijini Wehrmachtul în Operațiunea Barbarossa.Support the show

În acest episod, vorbesc despre perioada în care România a funcționat ca Stat Național Legionar, printr-o alianță dificilă dintre Ion Antonescu și Mișcarea Legionară. La începutul anului 1941, are loc "rebeliunea legionară", o serie de evenimente desfășurate împotriva regimului Antonescu și, în mod tragic, împotriva evreilor. Discut, de asemenea, istoria și modurile de propagare ale antisemitismului în România și, în general, în Europa.Support the show