Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.

În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.

Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.

Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.

Președintele Nicușor Dan a decis să-l apere pe șeful SPP Lucian Pahonțu, despre care Recorder arată că a participat la represiunile din decembrie 1989, din Piața Universității. Totuși, întrebarea cea mai importantă e mai largă: cum se face că tot personaje legate de fosta Securitate, o instituție de forță și represiune, sunt și astăzi în poziții de forță, chiar și la conducerea unui serviciu de informații? Invitat este profesorul de științe politice Vladimir Tismăneanu.

Decizia CCR de a declara constituțional “amendamentul Fritz” afectează principiul neretroactivității legii și ar fi motiv pentru ca România să piardă o parte din banii PNRR, spun două grupuri parlamentare din Parlamentul European. Statul de drept din România nu mai pusese, din epoca Dragnea, probleme la Bruxelles, însă acum asistăm la un proces de disoluție a acestuia, este opinia Laurei Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie, invitată la Punctul pe știri. O problemā de securitate națională și de haos intern, crede aceasta.

Decizia CCR de a declara constituțional “amendamentul Fritz” afectează principiul neretroactivității legii și ar fi motiv pentru ca România să piardă o parte din banii PNRR, spun două grupuri parlamentare din Parlamentul European. Statul de drept din România nu mai pusese, din epoca Dragnea, probleme la Bruxelles, însă acum asistăm la un proces de disoluție a acestuia, este opinia Laurei Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie, invitată la Punctul pe știri. O problemā de securitate națională și de haos intern, crede aceasta.

În acest episod, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, analizează vulnerabilitățile de securitate ale României, reziliența Armatei și cum arată relația dintre militari și conducători, în ceea ce privește nevoie de reformă și adaptare la noile realități ale războiului. De ce reprezintă o eroare absența președintelui Nicușor Dan de la Ziua Marinei și ce informații a strâns astfel Rusia? De ce Marea Neagră pare Cenușăreasa, prin comparație cu Marea Baltică? Și mai ales de ce ar trebui să punem accent mai mult pe Art. 3 al Tratatului NATO, care vorbește nu despre ce ajutor poate cere România, ci despre ce face statul român.

În acest episod, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, analizează vulnerabilitățile de securitate ale României, reziliența Armatei și cum arată relația dintre militari și conducători, în ceea ce privește nevoie de reformă și adaptare la noile realități ale războiului. De ce reprezintă o eroare absența președintelui Nicușor Dan de la Ziua Marinei și ce informații a strâns astfel Rusia? De ce Marea Neagră pare Cenușăreasa, prin comparație cu Marea Baltică? Și mai ales de ce ar trebui să punem accent mai mult pe Art. 3 al Tratatului NATO, care vorbește nu despre ce ajutor poate cere România, ci despre ce face statul român.

Situația energetică e critică, arătăm cu degetul Dunărea, însă nicio secetă nu întrece pagubele pe care le facem singuri, cu mâinile băieților deștepți din energie și ale populiștilor. România are de toate, și hidrocentrale, si gaze, și cărbuni, se strigă, dar numărăm gazele de patru ori și vinovații și responsabilii nici o dată. Invitată este Otilia Nuțu, expert politici publice și energie, de la Expert Forum.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

Dunărea a atins pragul critic, Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Asta, după câteva zile de măsuri disperate pentru a nu ajunge în această situație. Cum am ajuns aici? E de vină doar încălzirea globală sau lipsa de acțiune a României, înainte ca lucrurile să o ia pe panta ireversibilă? Ce consecințe sunt? Invitat este Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie, unde conduce o echipă de cercetători specializați în domeniul Științelor Pământului și responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de Cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe.

Dunărea a atins pragul critic, Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Asta, după câteva zile de măsuri disperate pentru a nu ajunge în această situație. Cum am ajuns aici? E de vină doar încălzirea globală sau lipsa de acțiune a României, înainte ca lucrurile să o ia pe panta ireversibilă? Ce consecințe sunt? Invitat este Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie, unde conduce o echipă de cercetători specializați în domeniul Științelor Pământului și responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de Cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe.

Elena a stârnit un război în istorie, cel troian, iată că și filmul curajos numit Odiseea, al lui Christopher Nolan, a deschis un front de dezbatere: este filmul fidel textului lui Homer și, mai bine spus, trebuie să fie? Efecte de marketing sunt, epopeile homerice se vând bine în librării și greaca veche redevine seducătoare. Despre ce înseamnă Odiseea pentru cultura occidentală și de ce cyltura înaltă nu înseamnă turn de fildeș și elitism, ci, din contra, deschidere, am povestit cu Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche, care a și predat un curs despre Femeile lui Odiseu.

Elena a stârnit un război în istorie, cel troian, iată că și filmul curajos numit Odiseea, al lui Christopher Nolan, a deschis un front de dezbatere: este filmul fidel textului lui Homer și, mai bine spus, trebuie să fie? Efecte de marketing sunt, epopeile homerice se vând bine în librării și greaca veche redevine seducătoare. Despre ce înseamnă Odiseea pentru cultura occidentală și de ce cyltura înaltă nu înseamnă turn de fildeș și elitism, ci, din contra, deschidere, am povestit cu Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche, care a și predat un curs despre Femeile lui Odiseu.

Pentru patru zile consecutive, spațiul aerian românesc a fost penetrat de drone, trei au fost doborâte, ceea ce marchează un punct de cotitură pentru felul în care România se raportează la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Sunt însă și altfel de drone, atrage atenția Anatol Şalaru, cele care își fac loc în instituțiile românești, pentru cā Rusia nu mai merge cu tancul la Chișinău, dar încearcă să slăbească Republica Moldova și prin România. În acest context, cât de oportună e tema unirii, pusă pe masă chiar de președinta Maia Sandu?

În țarā, deciziile din justiție sunt luate în forță, dar dinspre UE mesajul nu e tocmai optimist: avem un raport care remarcă progresele în privința statului de drept, dar și vulnerabilități din justiție și o decizie a Curții de justiție a UE care critică extrem de vehement deciziile Înaltei Curți privind prescripția. Și în vreme ce președintele Dan se declară mulțumit spre foarte mulțumit de justiție, percepția în societate e tot mai critică, dacă ne uităm la reacțiile publice fie și doar în cazul Dumbrava. Cât e percepție, cât e realitatea sistemică? Un dialog cu Raluca Prună, fost ministru al Justiției.

În țarā, deciziile din justiție sunt luate în forță, dar dinspre UE mesajul nu e tocmai optimist: avem un raport care remarcă progresele în privința statului de drept, dar și vulnerabilități din justiție și o decizie a Curții de justiție a UE care critică extrem de vehement deciziile Înaltei Curți privind prescripția. Și în vreme ce președintele Dan se declară mulțumit spre foarte mulțumit de justiție, percepția în societate e tot mai critică, dacă ne uităm la reacțiile publice fie și doar în cazul Dumbrava. Cât e percepție, cât e realitatea sistemică? Un dialog cu Raluca Prună, fost ministru al Justiției.

Felul în care decupăm și spunem istoria nu e lipsit de importanță, mai ales atunci când războiul nu se mai duce doar pe câmpul de bătălie, ci și în mințile oamenilor. Nu e o noutate faptul că Rusia utilizează propaganda și tehnicile informaționale. Or, dacă ne uităm la ce se petrece în România în ultimii ani, unde diferite narațiuni istorice își cer decontul, de la neolegionarism la națioanl-ceaușism, ne întrebăm, rezonabil, cum sunt utilizate istoria și memorai colectivă pentru a forma nu doar opinia cetățenilor despre țară., ci și reziliența cognitivă. Patriotismul nu e un sentiment înăscut, ci un construct social. Invitat este Șerban Pavelescu, cercetător la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București,  co-autorul, împreună cu Alina Pavelescu, al unui volum de esență tare, "Istoria orbilor. România în război, 1940 - 1945," care se ocupă, printre altele, și de felul în care războiul a fost perceput și deformat în memoria publică.

Felul în care decupăm și spunem istoria nu e lipsit de importanță, mai ales atunci când războiul nu se mai duce doar pe câmpul de bătălie, ci și în mințile oamenilor. Nu e o noutate faptul că Rusia utilizează propaganda și tehnicile informaționale. Or, dacă ne uităm la ce se petrece în România în ultimii ani, unde diferite narațiuni istorice își cer decontul, de la neolegionarism la națioanl-ceaușism, ne întrebăm, rezonabil, cum sunt utilizate istoria și memorai colectivă pentru a forma nu doar opinia cetățenilor despre țară., ci și reziliența cognitivă. Patriotismul nu e un sentiment înăscut, ci un construct social. Invitat este Șerban Pavelescu, cercetător la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București,  co-autorul, împreună cu Alina Pavelescu, al unui volum de esență tare, "Istoria orbilor. România în război, 1940 - 1945," care se ocupă, printre altele, și de felul în care războiul a fost perceput și deformat în memoria publică.

Am învățat cā relele făcute în istorie, de la Holocaust si programul de exterminare a romilor până la un program de exterminare a copiilor cu dizabilități, în comunism, sunt din vina altora. Sau pur și simplu cu noi istoria a fost prea grea și nu ne-a lăsat loc de asumări. Nu trebuie nici să ne punem cenușă în cap, spune istoricul român care predă la Oxford Brookes Marius Turda, dar nici să lăsăm ca teme ca patriotismul, naționalismul și identitatea sa fie confiscate. Trebuie mai întâi să dezvățăm minciunile care ne-au fost spuse despre noi și să sperăm ca nu suntem într-un punct fără întoarcere, în care doar un nou experiment rău al istoriei ne va trezi. Marius Turda este membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor și predā istoria biomedicine. Cercetează istoria rasismului, naționalismului și eugeniei.

Ne e teamă să ajungem, noi și cei dragi, în grija lui, îl vrem fie maximal, fie maniheist, când de fapt discuția nu ar trebui să fie despre stat, ci despre binele comun și cum ieșim din marketingul politic care pare ca ne sufocă și nu mai putem discuta. Cazul Dumbrava are aspectele legale pe care ancheta le va lămuri, însă nu ar trebui să ratăm temele lui majore: asistența socială, grija față de cel vulnerabil, îngrijirea celor care nu pot să o facă singuri.

Servicii de informații, sistemul și restaurația. Emil Constantinescu s-a declarat învins de sistem și nu a mai candidat pentru cel de-al doilea mandat. Nicușor Dan se declară șeful sistemului și spune că nu poți lupta contra sistemului atunci când ești în fruntea lui: o eroare de limbaj sau un exercițiu de onestitate? Cert este că România nu reușește să ducă la capăt, din 1989 încoace, o schimbare autentică de regim, o curățare a instituțiilor, inclusiv a celor de informații, așa cum a început să o facă Peter Magyar la Budapesta. Invitat este profesorul de științe politice de la Universitatea Maryland Vladimir Tismăneanu.

Servicii de informații, sistemul și restaurația. Emil Constantinescu s-a declarat învins de sistem și nu a mai candidat pentru cel de-al doilea mandat. Nicușor Dan se declară șeful sistemului și spune că nu poți lupta contra sistemului atunci când ești în fruntea lui: o eroare de limbaj sau un exercițiu de onestitate? Cert este că România nu reușește să ducă la capăt, din 1989 încoace, o schimbare autentică de regim, o curățare a instituțiilor, inclusiv a celor de informații, așa cum a început să o facă Peter Magyar la Budapesta. Invitat este profesorul de științe politice de la Universitatea Maryland Vladimir Tismăneanu.

Suntem atacați militar de Rusia, politic de SUA și economic de China, în același timp. Nu am mai fost niciodată în această situație. Lui Donald Trump trebuie să-i ținem piept, dar trebuie să o facem colectiv, pentru că nicio țară europeană singură, nici măcar Germania, nu este destul de mare pentru a o face de una singură. Însă prognosticul e rezervat: “Dacă mi-ați pune pistolul la tâmplă și mi-ați injecta serul adevărului, aș spune că intuiția mea este că forțele antiliberale, forțele naționalismului și ale dezintegrării vor avea câștig de cauză, cel puțin într-un orizont de timp de cinci până la zece ani”, spune Timothy Garton Ash, la Punctul pe știri. Timothy Garton Ash este istoric, scriitor și comentator britanic de prestigiu, specializat în istoria recentă a Europei, în special a Europei Centrale și de Est. Este profesor de studii europene la Universitatea Oxford, membru al St Antony's College și cercetător principal (Isaiah Berlin Professorial Fellow), precum și Senior Fellow la Hoover Institution, Stanford University. În anii ’80 a călătorit mult dincolo de Cortina de Fier, scriind pentru publicații precum The Spectator, The Times, The Independent și New York Review of Books. Cea mai recentă carte, Patriile noastre. O istorie personală a Europei, este publicată în limba română la Editura Humanitas.

Se negociază orice, cu toate armele. Un element de noutate al acestei crize politice, pe cale să devină una de regim democratic, este cā totul e la vedere: șeful SPP apare în fotografie lângă președinte și politicieni, negocierea dintre Adrian Veştea și AUR nu e nici ea în culise. Încotro merge România și ce ne face să ajungem ritualic pe buza prăpastiei, până când fie norocul, fie o mână de oameni din tot mai fragilizată societate civilă salvează situația? Invitat este profesorul de filosofie Mihai Maci.

Se negociază orice, cu toate armele. Un element de noutate al acestei crize politice, pe cale să devină una de regim democratic, este cā totul e la vedere: șeful SPP apare în fotografie lângă președinte și politicieni, negocierea dintre Adrian Veştea și AUR nu e nici ea în culise. Încotro merge România și ce ne face să ajungem ritualic pe buza prăpastiei, până când fie norocul, fie o mână de oameni din tot mai fragilizată societate civilă salvează situația? Invitat este profesorul de filosofie Mihai Maci.

Horațiu Potra mai scapă o tură. Pe Călin Georgescu nu îl întreabă nicio autoritate de banii din campania electorală, CSM face liste cu dușmanii care critică acte ale justiției, jurnaliști, ONG-uri și politicieni. Magistrații care și-au asumat rolul de avertizori de integritate sunt sancționați, nu încurajați. Acestea sunt elemente de context. Pentru că în politică e și mai complicat: premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea voturi și de la partidele radicale, extremiste, însă nu mai e sigur nici de voturile PSD, iar Ciprian Ciucu ajunge la DNA, cu două zile înainte de Congresul PNL> Justiția trebuie să-și facă treaba, dar oportunitatea și contextul trebuie analizate. Invitată la Punctul pe știri este profesoara de științe politice Raluca Alexandrescu.

Cu câțiva ani înainte de ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu în alegeri, istoricul de origine elvețiană Oliver Jens Schmitt avertiza asupra focarelor neolegionare în care Georgescu este cultivat. De altfel, spune el astăzi, strategia de recuperare a reziduurilor ceaușismului târziu a fost implementată încă din 1990, o operațiune care a întreținut curentul anti-occidentalizat și care și azi tine larg ușile deschise pentru restaurație. Privește critic anul care a trecut din președinția lui Nicușor Dan, mai ales pentru cum nu a încurajat masa critică, reformistă, din justiție și nu numai. Care sunt instituțiile, personajele, grupările care țin în loc reformarea statului? De ce vorbim prea puțin despre figurile autentic bune ale României, cum este cea a lui Iuliu Maniu? La Punctul pe știri invitat este Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena.

Unde duce urma banilor Securității și ce au controlat ei în ultimii 36 de ani; cum au creat agenții sovietici Securitatea și ce au luat la plecarea din România; cum făcea Pacepa contrabandă; cum au fost recrutați generali și români de către GRU; ce breșe de securitate avea România în 2024, încât a anulat alegerile; de ce Rațiu și Coposu nu au avut o șansă reală; de ce statele occidentale nu înțeleg demiterea lui Ilie Bolojan și ar fi preferat să ducă la capăt reformele abia demarate. Sunt întrebări la care răspunde Dennis Deletant, istoric și analist de cursā lungă al României. Se întoarce mereu la tema democratizării serviciilor de informații: de ce România, în anii 1990, nu a vrut să asculte de sfaturile serviciilor de intelligence din statele cu democrații consolidate? 

Trăim în plină distopie orwellianå, în care algoritmii ne formateazā dorințele, așteptările și ne restrâng libertatea și băieții răi, dictaturile și autocrațiile, profită din plin. Nu ne ajută nici tehnocrați a GAFAM, nici pofta de beneficii a lui Donald Trump. Iar România e într-o situație mai precară, pentru cā, spune istoricul francez Thierry Wolton, nu are politicieni străluciți, dar are corupție. Avertismente lanseazā și Papa, chiar de la Vatican. Invitat este scriitorul și istoricul Thierry Wolton.

Dupā ce România a transmis cât se poate de clar neconcordanța de la vârful statului, cu informațiile contradictorii date de președinte și ministrul Apărării, de vreme ce ministrul Apărării nu validează informațiile președintelui, cā drona a fost deviată de ucraineni, însă le repudiază “poate la SRI”, șeful Armatei este vizat de DNA, sub suspiciunea de corupție. România pare vulnerabilizată și tributară unei lipse de curaj politic. Cum a citit Moscova reacția de la București și care sunt urmările? Invitat este istoricul Cosmin Popa.

Drona rusă care a lovit Galațiul în noaptea de 28/29 mai 2026 nu a afectat doar un bloc. A lovit iluzia că regiunea Moldova este protejată și că statul român este pregătit pentru amenințările războiului modern, spune, și nu pentru prima dată, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Împietrirea în paradigma Porții Focsanilor înseamnă să abandonezi Moldova, pentru a apăra doar Capitala, lucru care nu trece neobservat nici de locuitori și nici de Rusia. E ca o invitație, spune la Punctul pe știri istoricul Dorin Dobrincu, invitatul acestei ediții.

Nu a fost raportul despre anularea alegerilor din 2024 și mai ales a cauzelor care ne-au dus acolo, cu tot cu "băieții" de acasă care au pregătit terenul, ci un raport despre dezinformare și cum ar trebuie să o contracarăm. România Imună, care se prezintă drept o organizație civică și parapolitică, a lansat astfel, la Cotroceni, sub înaltul patronaj al președintelui, o propunere de strategie care a ocolit și restanțele din serviciile de informații și garda lăsată jos, și alți elefanți din cameră, cum sunt vulnerabilitățile culturale și de justiție ale României. Rufin Zamfir, expert în combaterea dezinformării, și jurnalista Codruța Simina, autoarea Misreport, au fost la dezbaterea României Imune și sunt acum invitați la Punctul pe știri, pentru a discuta de fapt cum nu putem evita soluțiile pentru educație și justiție, în combaterea dezinformării. Or, magistrații care, de pildă, au vorbit în ancheta Recorder mai degrabă sunt sancționați de sistem, iar percepția nedreptății e o vulnerabilitate de securitate. 

Criticile aduse de premierul interimar Ilie Bolojan proiectului centralei nucleare de la Doicești, bazată pe tehnologia reactoarelro mici modulare, au pus pe agendă o temă falsă și care inflamează: se vorbește despre pro și anti-americanism, când dezbaterea este despre cost/beneficiu, ratarea unor opțiuni alternative, secretomania care îi aduce în prim-plan tot pe băieții deștepți din energie și avantajele de a nu rata trenul unor noi tehnologii. Tranzacționalismul administrației Trump a făcut președinția să contracteze o firmă care să facă lobby, inclusiv în domeniul energetic, dar înseamnă asta să nu pui în discuție problemele unui proiect costisitor, dar care are alte avantaje? Invitată  este experta în energie Eugenia Gusilov.

Un an de mandat l-a prins pe președintele Nicușor Dan criticat mai degrabă de susținători și lăudat de foști detractori. Dacă ne uităm la cum arată lucrurile, haosul și ambiguitatea par a fi folosite ca tehnici în războiul hibrid, dar cu tot materialul de acasă. Un fugar devoalat ca pro-rus, Sebastian Ghiță, îl ironizează pe președintele din "munții Făgăraș", pentru a da un brânci ONG-urilor și președintei Maia Sandu. Un infractor apare în Parlamentul European și face ce fac trolii, scandal la premierea Maiei Sandu. Ordonanța SAFE e și ea nesigură, PSD a atacat-o la CCR. Și peste toate, nimeni nu vrea cu totul la guvernare. Invitat la Punctul pe știri este filosoful Andrei Cornea.

Lumea așa cum este trebuie distrusā și refăcută de cei câțiva care au acces la adevăr,  într-o formă ideală, cea a "network state". Formula pare complicată filosofic, dar de fapt e simplă, distopică, și propune un fel de minunată lume nouă a lui Huxley, de asta-dată printr-o ideologie încă necompactā, pornind din Silicon Valley, unde Peter Thiel vorbește despre Catedrală și Antihrist și Srinivasan despre Network State. Sunt magnați tech, cu companii care au nume împrumutate din Stăpânul inelelor (cum e Palantir-ul lui Thiel) și a căror reușită ideologică și de putere depinde de eșecul democrației liberale, incompatibile în viziunea lor cu tehnologia și cu tehnologia puterii. Pe scurt, pentru ei inamicul al cărui fel de fi în lume îi amenință existențial este Europa, cu democrația ei veche. Au nevoie de state eșuate, slabe și de o naturā umană modificată cognitiv, încât, ca-n Huxley, să ia voluntar “pastila roșie”. Deocamdata sunt idei care se dezbat, doar cā unele au vehicul politic și o semantică pe care democrația liberală mai veche încă nu o poate contracara. Și democrația are nevoie de un vocabular nou și de o viziune asupra lumii care să dea oamenilor sentimentul de apartenențā. Și de instituții și state puternice, în Europa, care să înțeleagă ce înseamnă puterea pe care o vrea Palantir, în termeni de control. Invitat este profesorul de democrație digitală de la Oxford Corneliu Bjola.

Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta stabilității economice, pentru cā isteria politică poate buşi foarte ușor economie. Iar realitatea e cā România plătește pensii și salarii din împrumuturi și credibilitatea de țară e cea care influențează dobânzile la care se împrumutăm. Statul nu poate fi condus ca o companie, dar companii de stat trebuie eficientizate, încât să nu pierdem bani. Invitat este Sergiu Neguț, antreprenor în economia reală și președintele Romanian Business Leaders.

Olanda a făcut acest experiment și a lăsat un lider al dreptei radicale să guverneze: a eșuat și țara s-a întors către moderați. Franța nu rezistă unui astfel de experiment și construiește un cordon sanitar în jurul extremiștilor. Soluția nu e universală: dacă îi izolezi, pot crește la nivel local mai radicalizat; dacă îi lași să eșueze la guvernare, poate fi mult prea distructiv pentru țară. Invitat este profesorul de științe politice Radu Carp, autor al unui volum despre tehno-populism.

Cu toate cā România și-a dorit o participare americană la nivel înalt la summit-ul B9, pe care nu a obținut-o, dar SUA au participa totuși la nivel de subsecretar de stat, o reuşitā este prezența liderilor statelor scandinave. Putea fi însă un prilej din care să scoatem mai mult? O eroare pare fi aceea cā Republica Moldova nu a fost invitată ca observator, spune la Punctul pe știri invitata ediției, Oana Popescu Zamfir, de la Global Focus România.

După moțiunea de cenzură și tensiunile de pe scena politică, nu au trecut neobservate mesajele președintelui Nicușor Dan: a început să spună "pro-occidental" în loc de vechiul "pro-european" și a afirmat că Europa trebuie și criticată, inclusiv ideologic și chiar de ziua ei. Sunt doar nuanțe semantice sau marchează o schimbare de politică externă? Caută președintele să pună temeliile unei platforme moderat conservatoare, în vreme ce Ilie Bolojan a anunțat că va construi un pol de dreapta reformist? Și ce înseamnă un premier bibelou. cui servește? La Punctul pe știri invitat este politologul Marius Ghincea, cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.

Instituțiile de securitate din România au acceptat principiul controlului democratic civil al serviciilor de informații de dragul integrării în NATO, dar au creat mecanisme de selecție a „controlorilor”. Astfel, au apărut politicienii cu doctorate militare sau de la colegii de apărare, ordine publică și siguranță națională. O rețea care a creat o elită “politici-militară”, care blochează consolidarea democrației și care, prin fenomenul plagiatului extins, au creat o vulnerabilitate majoră de securitate. Invitat este Marian Zulean, profesor abilitat la Universitatea din Bucureşti. A publicat mai multe cărţi şi articole despre relaţiile dintre armată şi societate, în domeniul sociologiei militare și al studiilor de securitate. Înainte de cariera academică, a avut şi o bogată experienţă practică, în calitate de consilier la Preşedinţia României şi de ofiţer paraşutist (în Ministerul Apărării Naționale). Ca urmare a contribuţiei la aderarea României la NATO a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară“.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

Planul de a forța mâna PNL și a președintelui Dan, în așa fel încât teama de un guvern AUR-PSD să facă acceptabilă îndepărtarea lui Ilie Bolojan, s-ar putea împiedica de ambiția unei elite “politici-militare” de a ajunge la guvernare. În fond, nu ar prima dată când combinațiile politice duc la rezultate care scapă de sub control. Ce e sigur însă e consemnul de a nu vorbi despre ce a dus la dezastrul din 2024, care continuă și azi. Restaurația e mai puternică decât societatea care vrea reformarea statului? Invitat este Sorin Ionițǎ (Expert Forum)

PSD a decis cā poate depune moțiune de cenzură împreună cu AUR, lăsând deschisă chiar și posibilitatea unui guvern cu partidul auto-intitulat suveranist. O formă de șantaj, pentru a pune și mai mare presiune pe Ilie Bolojan să plece din fruntea guvernului sau un plan în etape, care poate duce și la suspendarea președintelui? Până una alta, orice ieșire din criză nu va ține, fără ca instituțiile să fie depolitizate. Iar România deja pierde din credibilitate, inclusiv cea legată de securitate, dacă ne uităm la dronele care cad tot mai des pe teritoriul României. La Punctul pe știri invitat este politologul Cristian Pîrvulescu.

Ori de câte ori apare o criză, sunt puse în alertă și triburile: ești fie pro, fie contra, a treia soluție nu încape.   Cum se formează însă opiniile și cât de “vinovați” sunt influencerii? Cum ne polarizează algoritmii? Și cine ajunge în comunitățile reale, cat noi ne poziționăm în social media? Invitat este antropologul Alexandru Bālāşescu.

PSD a declanșat o criză guvernamentală, mizând pe vulnerabilitățile din PNL și pe ambiguitatea președintelui Nicușor Dan, dar Sorin Grindeanu nu stă liniștit în partid, mai ales că discursul de lider și l-a adjudecat Olguța Vasilescu, edilul Craiovei. Mai mult, deși PSD pare a fi vrut să aducă "acasă" electoratul pe care îl vede pierdut în curtea AUR, s-ar putea să fi obținut exact inversul și să piardă și mai mult din ce avea la ultimele alegeri. La Punctul pe știri, Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice București.

Listarea la Bursă a unor pachete minoritate ale companiilor de stat a devenit pretext pentru PSD de a repune pe piață sloganul anilor 1990: "Nu ne vindem țara". De fapt, asta ar deranja status quo-ul și ar obliga la transparență: ce bani intră, ce bani ies și cum sunt ei folosiți pentru interesul cetățenilor. E muniție în campania pe care PSD o duce contra premierului Bolojan, devenit indezirabil, chiar dacă, iarăsi, avem un jalon în PNRR și alți bani ar putea fi pierduți de România. Criza politică de la București complică lucrurile și economia și protejează vechi metehne. La Punctul pe știri, invitată este Otilia Nuțu, expert în politici publice și energie, de la Expert Forum.

Cine rămâne, cine aruncă zarurile? România a intrat în cămară: în cămara politică, unde premierul Bolojan spune că rozătoarele sunt gata să consume proviziile țării, iar PSD insistă că nu-l mai acceptă pe Ilie Bolojan în fruntea guvernului. Iar soluțiile nu par a fi la președintele Nicușor Dan, care spune răspicat că se va limita la medierea constituțională. Mai poate fi România astfel guvernată sau ajunge la alegeri anticipate? E frica de suspendare a președintelui reală sau e o prudență în fața unei eventuale cooptări a AUR la guvernare? Care sunt ieșirile din criza politică de care România părea că nu mai are nevoie? Profesorul de științe politice Cristian Preda este invitat la Punctul pe știri.

Înfrângerea lui Viktor Orban la Budapesta a fost primită cu entuziasm în Europa, nu și la Moscova, nu și de MAGA, în America. La București se simte o oarecare invidie, mai ales că Peter Magyar, cel care l-a dat jos pe Orban, a anunțat rapid demantelarea sistemului de corupție, schimbarea unor șefi în justiție și o anchetă privind banii. E corect să comparăm sau liderii politici de la București nu au încotro, pentru stabilitatea politică? Cu cine va înlocui Moscova piesa pe care o pierde prin înlăturarea lui Viktor Orban? Urmează alegeri în Bulgaria, iar la București criza politică și numirile din justiție taie din speranță. Invitat este profesorul de diplomație digitală la Oxford Corneliu Bjola.