Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

Ne e teamă să ajungem, noi și cei dragi, în grija lui, îl vrem fie maximal, fie maniheist, când de fapt discuția nu ar trebui să fie despre stat, ci despre binele comun și cum ieșim din marketingul politic care pare ca ne sufocă și nu mai putem discuta. Cazul Dumbrava are aspectele legale pe care ancheta le va lămuri, însă nu ar trebui să ratăm temele lui majore: asistența socială, grija față de cel vulnerabil, îngrijirea celor care nu pot să o facă singuri.

Servicii de informații, sistemul și restaurația. Emil Constantinescu s-a declarat învins de sistem și nu a mai candidat pentru cel de-al doilea mandat. Nicușor Dan se declară șeful sistemului și spune că nu poți lupta contra sistemului atunci când ești în fruntea lui: o eroare de limbaj sau un exercițiu de onestitate? Cert este că România nu reușește să ducă la capăt, din 1989 încoace, o schimbare autentică de regim, o curățare a instituțiilor, inclusiv a celor de informații, așa cum a început să o facă Peter Magyar la Budapesta. Invitat este profesorul de științe politice de la Universitatea Maryland Vladimir Tismăneanu.

Servicii de informații, sistemul și restaurația. Emil Constantinescu s-a declarat învins de sistem și nu a mai candidat pentru cel de-al doilea mandat. Nicușor Dan se declară șeful sistemului și spune că nu poți lupta contra sistemului atunci când ești în fruntea lui: o eroare de limbaj sau un exercițiu de onestitate? Cert este că România nu reușește să ducă la capăt, din 1989 încoace, o schimbare autentică de regim, o curățare a instituțiilor, inclusiv a celor de informații, așa cum a început să o facă Peter Magyar la Budapesta. Invitat este profesorul de științe politice de la Universitatea Maryland Vladimir Tismăneanu.

Suntem atacați militar de Rusia, politic de SUA și economic de China, în același timp. Nu am mai fost niciodată în această situație. Lui Donald Trump trebuie să-i ținem piept, dar trebuie să o facem colectiv, pentru că nicio țară europeană singură, nici măcar Germania, nu este destul de mare pentru a o face de una singură. Însă prognosticul e rezervat: “Dacă mi-ați pune pistolul la tâmplă și mi-ați injecta serul adevărului, aș spune că intuiția mea este că forțele antiliberale, forțele naționalismului și ale dezintegrării vor avea câștig de cauză, cel puțin într-un orizont de timp de cinci până la zece ani”, spune Timothy Garton Ash, la Punctul pe știri. Timothy Garton Ash este istoric, scriitor și comentator britanic de prestigiu, specializat în istoria recentă a Europei, în special a Europei Centrale și de Est. Este profesor de studii europene la Universitatea Oxford, membru al St Antony's College și cercetător principal (Isaiah Berlin Professorial Fellow), precum și Senior Fellow la Hoover Institution, Stanford University. În anii ’80 a călătorit mult dincolo de Cortina de Fier, scriind pentru publicații precum The Spectator, The Times, The Independent și New York Review of Books. Cea mai recentă carte, Patriile noastre. O istorie personală a Europei, este publicată în limba română la Editura Humanitas.

Se negociază orice, cu toate armele. Un element de noutate al acestei crize politice, pe cale să devină una de regim democratic, este cā totul e la vedere: șeful SPP apare în fotografie lângă președinte și politicieni, negocierea dintre Adrian Veştea și AUR nu e nici ea în culise. Încotro merge România și ce ne face să ajungem ritualic pe buza prăpastiei, până când fie norocul, fie o mână de oameni din tot mai fragilizată societate civilă salvează situația? Invitat este profesorul de filosofie Mihai Maci.

Se negociază orice, cu toate armele. Un element de noutate al acestei crize politice, pe cale să devină una de regim democratic, este cā totul e la vedere: șeful SPP apare în fotografie lângă președinte și politicieni, negocierea dintre Adrian Veştea și AUR nu e nici ea în culise. Încotro merge România și ce ne face să ajungem ritualic pe buza prăpastiei, până când fie norocul, fie o mână de oameni din tot mai fragilizată societate civilă salvează situația? Invitat este profesorul de filosofie Mihai Maci.

Horațiu Potra mai scapă o tură. Pe Călin Georgescu nu îl întreabă nicio autoritate de banii din campania electorală, CSM face liste cu dușmanii care critică acte ale justiției, jurnaliști, ONG-uri și politicieni. Magistrații care și-au asumat rolul de avertizori de integritate sunt sancționați, nu încurajați. Acestea sunt elemente de context. Pentru că în politică e și mai complicat: premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea voturi și de la partidele radicale, extremiste, însă nu mai e sigur nici de voturile PSD, iar Ciprian Ciucu ajunge la DNA, cu două zile înainte de Congresul PNL> Justiția trebuie să-și facă treaba, dar oportunitatea și contextul trebuie analizate. Invitată la Punctul pe știri este profesoara de științe politice Raluca Alexandrescu.

Cu câțiva ani înainte de ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu în alegeri, istoricul de origine elvețiană Oliver Jens Schmitt avertiza asupra focarelor neolegionare în care Georgescu este cultivat. De altfel, spune el astăzi, strategia de recuperare a reziduurilor ceaușismului târziu a fost implementată încă din 1990, o operațiune care a întreținut curentul anti-occidentalizat și care și azi tine larg ușile deschise pentru restaurație. Privește critic anul care a trecut din președinția lui Nicușor Dan, mai ales pentru cum nu a încurajat masa critică, reformistă, din justiție și nu numai. Care sunt instituțiile, personajele, grupările care țin în loc reformarea statului? De ce vorbim prea puțin despre figurile autentic bune ale României, cum este cea a lui Iuliu Maniu? La Punctul pe știri invitat este Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena.

Unde duce urma banilor Securității și ce au controlat ei în ultimii 36 de ani; cum au creat agenții sovietici Securitatea și ce au luat la plecarea din România; cum făcea Pacepa contrabandă; cum au fost recrutați generali și români de către GRU; ce breșe de securitate avea România în 2024, încât a anulat alegerile; de ce Rațiu și Coposu nu au avut o șansă reală; de ce statele occidentale nu înțeleg demiterea lui Ilie Bolojan și ar fi preferat să ducă la capăt reformele abia demarate. Sunt întrebări la care răspunde Dennis Deletant, istoric și analist de cursā lungă al României. Se întoarce mereu la tema democratizării serviciilor de informații: de ce România, în anii 1990, nu a vrut să asculte de sfaturile serviciilor de intelligence din statele cu democrații consolidate? 

Trăim în plină distopie orwellianå, în care algoritmii ne formateazā dorințele, așteptările și ne restrâng libertatea și băieții răi, dictaturile și autocrațiile, profită din plin. Nu ne ajută nici tehnocrați a GAFAM, nici pofta de beneficii a lui Donald Trump. Iar România e într-o situație mai precară, pentru cā, spune istoricul francez Thierry Wolton, nu are politicieni străluciți, dar are corupție. Avertismente lanseazā și Papa, chiar de la Vatican. Invitat este scriitorul și istoricul Thierry Wolton.

Dupā ce România a transmis cât se poate de clar neconcordanța de la vârful statului, cu informațiile contradictorii date de președinte și ministrul Apărării, de vreme ce ministrul Apărării nu validează informațiile președintelui, cā drona a fost deviată de ucraineni, însă le repudiază “poate la SRI”, șeful Armatei este vizat de DNA, sub suspiciunea de corupție. România pare vulnerabilizată și tributară unei lipse de curaj politic. Cum a citit Moscova reacția de la București și care sunt urmările? Invitat este istoricul Cosmin Popa.

Drona rusă care a lovit Galațiul în noaptea de 28/29 mai 2026 nu a afectat doar un bloc. A lovit iluzia că regiunea Moldova este protejată și că statul român este pregătit pentru amenințările războiului modern, spune, și nu pentru prima dată, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Împietrirea în paradigma Porții Focsanilor înseamnă să abandonezi Moldova, pentru a apăra doar Capitala, lucru care nu trece neobservat nici de locuitori și nici de Rusia. E ca o invitație, spune la Punctul pe știri istoricul Dorin Dobrincu, invitatul acestei ediții.

Nu a fost raportul despre anularea alegerilor din 2024 și mai ales a cauzelor care ne-au dus acolo, cu tot cu "băieții" de acasă care au pregătit terenul, ci un raport despre dezinformare și cum ar trebuie să o contracarăm. România Imună, care se prezintă drept o organizație civică și parapolitică, a lansat astfel, la Cotroceni, sub înaltul patronaj al președintelui, o propunere de strategie care a ocolit și restanțele din serviciile de informații și garda lăsată jos, și alți elefanți din cameră, cum sunt vulnerabilitățile culturale și de justiție ale României. Rufin Zamfir, expert în combaterea dezinformării, și jurnalista Codruța Simina, autoarea Misreport, au fost la dezbaterea României Imune și sunt acum invitați la Punctul pe știri, pentru a discuta de fapt cum nu putem evita soluțiile pentru educație și justiție, în combaterea dezinformării. Or, magistrații care, de pildă, au vorbit în ancheta Recorder mai degrabă sunt sancționați de sistem, iar percepția nedreptății e o vulnerabilitate de securitate. 

Criticile aduse de premierul interimar Ilie Bolojan proiectului centralei nucleare de la Doicești, bazată pe tehnologia reactoarelro mici modulare, au pus pe agendă o temă falsă și care inflamează: se vorbește despre pro și anti-americanism, când dezbaterea este despre cost/beneficiu, ratarea unor opțiuni alternative, secretomania care îi aduce în prim-plan tot pe băieții deștepți din energie și avantajele de a nu rata trenul unor noi tehnologii. Tranzacționalismul administrației Trump a făcut președinția să contracteze o firmă care să facă lobby, inclusiv în domeniul energetic, dar înseamnă asta să nu pui în discuție problemele unui proiect costisitor, dar care are alte avantaje? Invitată  este experta în energie Eugenia Gusilov.

Un an de mandat l-a prins pe președintele Nicușor Dan criticat mai degrabă de susținători și lăudat de foști detractori. Dacă ne uităm la cum arată lucrurile, haosul și ambiguitatea par a fi folosite ca tehnici în războiul hibrid, dar cu tot materialul de acasă. Un fugar devoalat ca pro-rus, Sebastian Ghiță, îl ironizează pe președintele din "munții Făgăraș", pentru a da un brânci ONG-urilor și președintei Maia Sandu. Un infractor apare în Parlamentul European și face ce fac trolii, scandal la premierea Maiei Sandu. Ordonanța SAFE e și ea nesigură, PSD a atacat-o la CCR. Și peste toate, nimeni nu vrea cu totul la guvernare. Invitat la Punctul pe știri este filosoful Andrei Cornea.

Lumea așa cum este trebuie distrusā și refăcută de cei câțiva care au acces la adevăr,  într-o formă ideală, cea a "network state". Formula pare complicată filosofic, dar de fapt e simplă, distopică, și propune un fel de minunată lume nouă a lui Huxley, de asta-dată printr-o ideologie încă necompactā, pornind din Silicon Valley, unde Peter Thiel vorbește despre Catedrală și Antihrist și Srinivasan despre Network State. Sunt magnați tech, cu companii care au nume împrumutate din Stăpânul inelelor (cum e Palantir-ul lui Thiel) și a căror reușită ideologică și de putere depinde de eșecul democrației liberale, incompatibile în viziunea lor cu tehnologia și cu tehnologia puterii. Pe scurt, pentru ei inamicul al cărui fel de fi în lume îi amenință existențial este Europa, cu democrația ei veche. Au nevoie de state eșuate, slabe și de o naturā umană modificată cognitiv, încât, ca-n Huxley, să ia voluntar “pastila roșie”. Deocamdata sunt idei care se dezbat, doar cā unele au vehicul politic și o semantică pe care democrația liberală mai veche încă nu o poate contracara. Și democrația are nevoie de un vocabular nou și de o viziune asupra lumii care să dea oamenilor sentimentul de apartenențā. Și de instituții și state puternice, în Europa, care să înțeleagă ce înseamnă puterea pe care o vrea Palantir, în termeni de control. Invitat este profesorul de democrație digitală de la Oxford Corneliu Bjola.

Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta stabilității economice, pentru cā isteria politică poate buşi foarte ușor economie. Iar realitatea e cā România plătește pensii și salarii din împrumuturi și credibilitatea de țară e cea care influențează dobânzile la care se împrumutăm. Statul nu poate fi condus ca o companie, dar companii de stat trebuie eficientizate, încât să nu pierdem bani. Invitat este Sergiu Neguț, antreprenor în economia reală și președintele Romanian Business Leaders.

Olanda a făcut acest experiment și a lăsat un lider al dreptei radicale să guverneze: a eșuat și țara s-a întors către moderați. Franța nu rezistă unui astfel de experiment și construiește un cordon sanitar în jurul extremiștilor. Soluția nu e universală: dacă îi izolezi, pot crește la nivel local mai radicalizat; dacă îi lași să eșueze la guvernare, poate fi mult prea distructiv pentru țară. Invitat este profesorul de științe politice Radu Carp, autor al unui volum despre tehno-populism.

Cu toate cā România și-a dorit o participare americană la nivel înalt la summit-ul B9, pe care nu a obținut-o, dar SUA au participa totuși la nivel de subsecretar de stat, o reuşitā este prezența liderilor statelor scandinave. Putea fi însă un prilej din care să scoatem mai mult? O eroare pare fi aceea cā Republica Moldova nu a fost invitată ca observator, spune la Punctul pe știri invitata ediției, Oana Popescu Zamfir, de la Global Focus România.

După moțiunea de cenzură și tensiunile de pe scena politică, nu au trecut neobservate mesajele președintelui Nicușor Dan: a început să spună "pro-occidental" în loc de vechiul "pro-european" și a afirmat că Europa trebuie și criticată, inclusiv ideologic și chiar de ziua ei. Sunt doar nuanțe semantice sau marchează o schimbare de politică externă? Caută președintele să pună temeliile unei platforme moderat conservatoare, în vreme ce Ilie Bolojan a anunțat că va construi un pol de dreapta reformist? Și ce înseamnă un premier bibelou. cui servește? La Punctul pe știri invitat este politologul Marius Ghincea, cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.

Instituțiile de securitate din România au acceptat principiul controlului democratic civil al serviciilor de informații de dragul integrării în NATO, dar au creat mecanisme de selecție a „controlorilor”. Astfel, au apărut politicienii cu doctorate militare sau de la colegii de apărare, ordine publică și siguranță națională. O rețea care a creat o elită “politici-militară”, care blochează consolidarea democrației și care, prin fenomenul plagiatului extins, au creat o vulnerabilitate majoră de securitate. Invitat este Marian Zulean, profesor abilitat la Universitatea din Bucureşti. A publicat mai multe cărţi şi articole despre relaţiile dintre armată şi societate, în domeniul sociologiei militare și al studiilor de securitate. Înainte de cariera academică, a avut şi o bogată experienţă practică, în calitate de consilier la Preşedinţia României şi de ofiţer paraşutist (în Ministerul Apărării Naționale). Ca urmare a contribuţiei la aderarea României la NATO a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară“.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

Planul de a forța mâna PNL și a președintelui Dan, în așa fel încât teama de un guvern AUR-PSD să facă acceptabilă îndepărtarea lui Ilie Bolojan, s-ar putea împiedica de ambiția unei elite “politici-militare” de a ajunge la guvernare. În fond, nu ar prima dată când combinațiile politice duc la rezultate care scapă de sub control. Ce e sigur însă e consemnul de a nu vorbi despre ce a dus la dezastrul din 2024, care continuă și azi. Restaurația e mai puternică decât societatea care vrea reformarea statului? Invitat este Sorin Ionițǎ (Expert Forum)

PSD a decis cā poate depune moțiune de cenzură împreună cu AUR, lăsând deschisă chiar și posibilitatea unui guvern cu partidul auto-intitulat suveranist. O formă de șantaj, pentru a pune și mai mare presiune pe Ilie Bolojan să plece din fruntea guvernului sau un plan în etape, care poate duce și la suspendarea președintelui? Până una alta, orice ieșire din criză nu va ține, fără ca instituțiile să fie depolitizate. Iar România deja pierde din credibilitate, inclusiv cea legată de securitate, dacă ne uităm la dronele care cad tot mai des pe teritoriul României. La Punctul pe știri invitat este politologul Cristian Pîrvulescu.

Ori de câte ori apare o criză, sunt puse în alertă și triburile: ești fie pro, fie contra, a treia soluție nu încape.   Cum se formează însă opiniile și cât de “vinovați” sunt influencerii? Cum ne polarizează algoritmii? Și cine ajunge în comunitățile reale, cat noi ne poziționăm în social media? Invitat este antropologul Alexandru Bālāşescu.

PSD a declanșat o criză guvernamentală, mizând pe vulnerabilitățile din PNL și pe ambiguitatea președintelui Nicușor Dan, dar Sorin Grindeanu nu stă liniștit în partid, mai ales că discursul de lider și l-a adjudecat Olguța Vasilescu, edilul Craiovei. Mai mult, deși PSD pare a fi vrut să aducă "acasă" electoratul pe care îl vede pierdut în curtea AUR, s-ar putea să fi obținut exact inversul și să piardă și mai mult din ce avea la ultimele alegeri. La Punctul pe știri, Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice București.

Listarea la Bursă a unor pachete minoritate ale companiilor de stat a devenit pretext pentru PSD de a repune pe piață sloganul anilor 1990: "Nu ne vindem țara". De fapt, asta ar deranja status quo-ul și ar obliga la transparență: ce bani intră, ce bani ies și cum sunt ei folosiți pentru interesul cetățenilor. E muniție în campania pe care PSD o duce contra premierului Bolojan, devenit indezirabil, chiar dacă, iarăsi, avem un jalon în PNRR și alți bani ar putea fi pierduți de România. Criza politică de la București complică lucrurile și economia și protejează vechi metehne. La Punctul pe știri, invitată este Otilia Nuțu, expert în politici publice și energie, de la Expert Forum.

Cine rămâne, cine aruncă zarurile? România a intrat în cămară: în cămara politică, unde premierul Bolojan spune că rozătoarele sunt gata să consume proviziile țării, iar PSD insistă că nu-l mai acceptă pe Ilie Bolojan în fruntea guvernului. Iar soluțiile nu par a fi la președintele Nicușor Dan, care spune răspicat că se va limita la medierea constituțională. Mai poate fi România astfel guvernată sau ajunge la alegeri anticipate? E frica de suspendare a președintelui reală sau e o prudență în fața unei eventuale cooptări a AUR la guvernare? Care sunt ieșirile din criza politică de care România părea că nu mai are nevoie? Profesorul de științe politice Cristian Preda este invitat la Punctul pe știri.

Înfrângerea lui Viktor Orban la Budapesta a fost primită cu entuziasm în Europa, nu și la Moscova, nu și de MAGA, în America. La București se simte o oarecare invidie, mai ales că Peter Magyar, cel care l-a dat jos pe Orban, a anunțat rapid demantelarea sistemului de corupție, schimbarea unor șefi în justiție și o anchetă privind banii. E corect să comparăm sau liderii politici de la București nu au încotro, pentru stabilitatea politică? Cu cine va înlocui Moscova piesa pe care o pierde prin înlăturarea lui Viktor Orban? Urmează alegeri în Bulgaria, iar la București criza politică și numirile din justiție taie din speranță. Invitat este profesorul de diplomație digitală la Oxford Corneliu Bjola.

La Bruxelles se discută despre următorul buget al Uniunii - pentru ce nu vor mai fi bani și cum statele îi pot pierde, dacă nu fac și reforme. UE ar e însă o problemă suplimentară: Ungaria, care nu doar ca blochează decizii, dar și da Kremlinului informații. Vor schimba alegerile de la Budapesta situația? Și până la urmă ce mecanisme ale Uniunea Europeană pentru a ieși din blocaje și pentru a se asigura cå Moscova nu primește informații confidențiale? Sigfried Mureșan, raportor pentru viitorul buget al UE este invitatul ediției.

De 36 de ani, o carcasă parcă s-a închis deasupra noastră și trăim în plină revenire a fostilor din regimul comunist și a celor pe care i-au format și plasat la pârghiile puterii. Cum am ajuns aici, ce am ratat si mai ales cum facem ca despotmolitorii, cei care fac bine, să se audă mai mult? În fond, e și țara lor și țara mea, spune Gabriel Liiceanu, invitat la Punctul pe știri, intr-un dialog despre țarā, destin și de ce e unic fenomenul Pāltiniş.

După ce termină războiul cu Iran, președintele Trump a anunțat că, într-un fel sau altul, va lua Cuba. Situația la Havana este însă tot mai dramtică, dar și cu accente grotești: cu toate că lipsește electricitatea și cubanezii se deplasează, în lipsa transportului în comun, cu bicicletele, turismul ideologic, comuniștii de prin lume, s-au adunat în Cuba, în semn de solidaritate. China a trimis orez, după ce, în anii 1990, a trimis biciclete, pentru că și atunci, după căderea URSS, a urmat o perioadă specială de foamete. Cum a pierdut însă America partida, deși sancțiunile sunt în picioare de după criza rachetelor, singura dată când, după al Doilea Război Mondial, un conflict nuclear a fost cât pe ce să se întâmple? Și cum a rezistat regimul în epoca post-Castro, care, nici el, nu a pornit la drum convins de comunism? Caterina Preda, specializată în America Latină, este invitata acestui episod.

Războiul din Golf care a dus la eliberarea Kuweitului cucerit de Irakul lui Sadam Hussein a însemnat și intrarea statelor din Golf sub umbrela de securitate americană, bazele militare acum atacate de Iran. Totuși, Sadam Hussein a rămas la putere și sancțiunile dure de după au dus la consecințe dramatice. Al doilea război cu Irakul, când americanii au rămas câțiva ani, a consacrat Iranul ca stat problemă pentru regiune, mai ales din perspectiva creării organizațiilor proxy teroriste. De aceea statele din Golf nu-și permit acum ca America să încheie războiul, fără a distruge capacitățile balistice ale Teheranului. Invitat este Cătălin Gomboş, fost corespondent de război în Irak și Afganistan și autorul unui volum care reunește însemnările din teatrele de război.

Ieșit din epoca dividendelor păcii, Occidentul, și nu numai, pare a reintra într-o cursă a măsurărilor și înarmărilor nucleare. Sunt câteva puteri nucleare în lume, pe unele le știm oficial, altele nu recunosc și altele devin amenințări, însă discuția nu este despre cantitate, cine ce arme mai multe deține, ci despre care este doctrina de a le folosi, mai ales pentru descurajare. A apărut în limbajul public conceptul de umbrelă nucleară și mai ales așteptarea, falsă, ca România să aleagă între garanțiile SUA și extinderea acestei "umbrele" anunțate de președintele Macron. Europa are pe masă cinci scenare pentru opțiunile nucleare, prezentate la Munchen. Liviu Horovitz, expert în securitate, cu focus pe  problematica nucleară la German Institute for International and Security Affairs și unul dintre autorii raportului despre oțiunile nucleare ale Europeni, prezentat la Conferința de Securitate de la Munchen, este invitatul de la Punctul pe știri.

Prețul barilului a explodat, însā nu toată lumea a avut de pierdut. Dacă însă pentru petroliștii americani era convenabil un preț mai mare decât cel de dinaintea războiului cu Iran, pentru a avea de câștigat, existā o limită și am văzut-o în mesajul lui Donald Trump. Și Putin vrea profit din criza petrolului și din blocajul iranian asupra strâmtorii Ormuz. Cum arată calculele, cine are rezerve strategice și unde duce geopolitica petrolului, cu experta in energie Eugenia Gusilov.

Așteptat de ceva vreme de iranienii care protestează constant în Iran față de un regim de putere totalitară teocraticā, ajutorul american a venit în cele din urmă sub forma unor atacuri coordonate cu Israelul, care au dus la eliminarea liderului suprem, însă deocamdată arhitectura de securitate de la Iran - temuții Gardienii ai Revoluției - pare încă solidă. Iranul a ripostat cu violențā, externalizând războiul în întreaga regiune. Cum a luat Donald Trump decizia? A avut o analiză care l-a indus în eroare, mizând pe o reușită imediată și clară, ca în Venezuela? Cum este perceput acest război în America, unde o parte consistentă chiar a votanților MAGA nu mai voia "forever wars"? Și până unde poți merge pentru a face un bine, înlăturarea unui regim de putere malign, provocând limitele dreptului internațional? Invitat este politologul Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice în SUA.

Intrată în comunism cu capitala aproape distrusă de bombardamente și cu elita ucisă în masacrul de la Katyn, Polonia nu a fost niciodată convinsă de ideile sovietice. Au făcut rezistență și, după 1989, cu economia distrusă, a reușit să se reinventeze și azi să fie printre cele șase țări nominalizate în viteza întâi a UE. Nu negociază însă pericolul rusesc și amenințarea uneori Rusii agresive. De ce România a fost mai slabă? Am avut un comunism mai dur și instituții parazitate și după 1989? La Punctul pe știri invitat e Adam Burakowski, istoric polonez, autorul unei cărți de referință despre Ceaușescu, "geniul Carpaților".

Cu conducerea politico-religioasă decapitată, după ce atacurile coordonate israelo-americane l-au eliminat pe ayatollahul Khamenei, Republica Islamică Iran, care luptă pentru supraviețuire, a început o serie de atacuri asupra bazelor americane din regiune, dar au ajuns și la baza militară din Cipru. Cât poate dura un război de uzură și cum poate fi schimbat regimul, cum a anunțat președintele Trump, fără "boots on the ground"? Ce instrumente mai are Iranul la dispoziție, cunoscându-i rețeaua regională de proxy, dar și alimentarea rețelelor teroriste? Sunt consecințe economice? La Punctul pe știri invitat este Flavius Caba-Maria, președintele think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute (MEPEI), co-autor al volumului The Geopolitics of Iran.

Din timp în timp, ne amintim cā România a trebuit să navigheze, de-a lungul istoriei, între două sau chiar trei mari puteri. În doua sau mai multe luntri însă a fost însă și un mod de a supraviețui, de-a prezerva creștinătatea, chiar dacă pentru unii domnitori a însemnat și acuza de trădarea și moartea. O astfel de trădare a otomanilor la ruși i-a făcut pe otomani să ne trimită domnitorii fanarioți, pe umerii cărora punem azi tot greul corupției. Nuanțele însă și mai istoria de zi cu zi, de dincoace de războaie, sunt mult mai complexe. Invitat este Tudor Dinu, profesor de literatură și limba greacă, autorul unor volume de referință despre fanarioți și alte aventuri.

Prin poziționarea de mediator în Orientul Mijlociu, Nicolae Ceaeșescu a reușit să proiecte o politică externă corentă și cu rezultate, a fost primit chiar și în SUA, deși consecințele pe plan intern sunt cu totul altele. O vizită oficială în America își dorește și administrația Dan, de altfel acesta e unul dintre motivele pentru care președintele României a decis să mergă el la Comitetul de pace condus de Donald Trump, în absența majorității statelor europene și, acolo unde unele țări trimit observatori, aceștia sunt miniștri, consilieri, secretari de stat. Pot fi beneficiile mai mari decât pagubele, pentru că, așa cum arată, în acest Comitet vor fi prezenți mai degrabă lideri ai unor state cu democrații problematice, dacă nu chiar autocrați. Istoricul Cosmin Popa e invitatul acestui episod.

De la Conferința de securitate de la Munchen a lipsit și astfel România nu a participat la dezbaterile între liderii europeni, însă Nicușor Dan va participa la prima reuniune a Consiliului pentru pace, prezidat de Donald Trump. Dintre statele europene, vor mai fi reprezentate doar Ungaria și Polonia și, ca observator, Italia, dar fără reprezentare la nivel înalt, G.Meloni nu va merge. Anunțul a fost făcut de președinte în social media, fără explicații, fără a explica mandatul României și fără a justifica absența de la Munchen, unde au fost trasate noile linii conceptuale și de securitate pentru Europa. Două decizii care arată ambiguitate și prudență sau o strategie prin care România transmite că are o viziune, dar nu o comunică? Invitată este experta Global Focus Oana Popescu Zamfir, aflată chiar la Munchen.

Douā știri au dominat agenda: noua amânare de la CCR, care prelungește practic privilegiile date de pensiile speciale ale magistraților și teza tot mai îmbrățișată a unei Uniuni Europene cu două viteze. Între cele două legătura e simplă: România va merge cu viteză mică, prudentă, care să o poată menține între două luntrii. Totuși, se va uita cu ușoară invidie la Polonia, aflată între cele șase state cu viteza întâi. Invitat este analistul politic Radu Magdin.

Ce citim printre rânduri în criticile administrației Trump și ale MAGA la adresa UE e destul de important: nu le convine prea mult democrația liberală, dar mai ales reglementările rețelelor sociale. Follow the money rămâne o regulă bună și iată cā azi banii se pot face din algoritmi, influențarea minților și alimentarea polarizărilor. Ce face UE, care trebuie rapid să devină autonomă strategic și să se ocupe de propria apărare convențională, dar și să dezvolte propriile rețele sociale? Invitat este Nicu Ştefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.

Un raport preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, semnat de un republican apropiat de MAGA, pune și România la bătaie în războiul contra UE. România e de fapt muniție, pentru că încă nu a explicat clar, complet ce a fost cu alegerile anulate și mai ales dacă și cât au fost noștri sau rușii. Cert e că fundalul este războiul informațional rusesc și asta o vedea Corneliu Coposu încă din 1995. Între timp, Rusia a folosit rețele ale ortodoxismului și personaje aproapiate de Biserică pentru a stârni la București furtuni naționaliste. Invitată este experta în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru (IDR).

În timp ce pe străzile din Minneapolis încă se protestează, în pofida tentativelor politice de a rescrie povestea lui Alex Pretti, cetățean american împușcat de doi agenți ICE, pe piață au fost revărsate 3 milioane d e pagini din dosarul Epistein. Un dosar care arată cum funcționează o rețea un care voința de putere e singurul criteriu moral. Se clatină Marea Britanie, sunt efecte și în Norvegia. Vor fi însă efecte în America în care tabăra MAGA pare tot mai radicală? Despre cum sunt recrutați agenții ICE, dușmanul din interior și identități rănite, cu antropologul Alexandru Bālāşescu.

Rușii afară și americanii înăuntru - douā dintre obiectivele anunțate de primul secretar general al NATO, Lordul Hastings Ismay. Până acum, pare că lucrurile au funcționat, însă ambițiile lui Donald Trump privind Groenlanda au scuturat serios Alianța Nord-Atlantică. Rusia și China au privit satisfăcute cum războiul din Ucraina este acoperit de teme zgomotoase și  tensiuni interne între partenerii NATO. Riscul însă al unei viitoare coordonări între Moscova și Beijing, pentru a deschide două fronturi paralele, ar trebui să ne facă să grăbim înarmarea și întărirea securității, în paralel cu aceea a economiilor. Invitată este Oana Lungescu, Distinguished Fellow la Royal United Services Institute si fost purtător de cuvânt NATO.

Tehnolibertarieni ca Peter Thiel și Elon Musk at vrea să facă din Groenlanda un proiect utopic, în care puterea e încredințată tehnologiei. Ei sunt ideologii de lângă Donald Trump, dar totuși nu reprezintă întregul curent MAGA. Totuși, fac parte din fractura pe care al doilea mandat Trump o provoacă ordinii globale așa cum o știam, întemeiată pe dreptul internațional. Cum poate supraviețui România în această tranziție în care diplomația e cu totul altfel? Invitat este Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală (Oxford).

Președintele Nicușor Dan va lipsi de la Davos, unde vor fi însă prezenți liderii europeni și președintele Donald Trump. Oficial, consilierul prezidențial Marius Lazurca a explicat că președintele României nu umblă teleleu și are treaba în țară, dar și că oricum nu avea o agendă cu care meargă la Davos. Mai mult, în disputa SUA - UE, România nu doar că nu ține cu nicio parte, dar dă dreptate și uneia, și celeilalte. Așezarea în două luntri, care în istorie a fost reținută ca duplicitate, ne trimite însă în banca țărilor de rang minor. Invitată este Oana Popescu Zamfir, director Global Focus Center.

Maia Sandu spune cå ar vota pentru unirea cu România, dar adaugă cå nu e vorba despre un proiect. E însă o situație criticā, in care Republica Moldova ar putea plăti consecințe grele ale unei pāci nedrepte cu Ucraina. Și nici România, nici UE nu vor vrea o R. Moldova care are soldați ruși în Transnistria, iar rușii, odată debarcați, nu prea mai pleacă de bunăvoie. E un context geopolitic care să aducă în prim-plan unirea Republicii Moldova cu România? Până una alta, dacă pro-rușii de la Chișinău se cunosc, mirarea e la București: de ce sunt atât de mulți care l-ar primi pe Putin, ceea ce înseamnă destabilizarea țării? La Punctul pe știri vine fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Şalaru.

Protestele din Iran, începute ca nemuțumiri economice, față de prăbușirea monedei naționale, au căpătat forță și dimensiuni dramatice mai ales după ce Donald Trump a decis înlăturarea unui alt dictator,  Maduro, din Venezuela. Iranienii, aflați la capătul unor valuri masive de represiune, speră acum că SUA îi vor ajuta să schimbe regimul teocratic, dar fără a pune apoi un alt lider cu mâna, convenabil doar afacerilor. În plus, memoria socială a monarhiei nu este una bună. O întoarcere la epoca șahului ar fi mai rea decât instaurarea unui regim democratic, dar sunt și iranieni dispuși să accepte o venire a lui Reza Pahlavi, numai să fie răsturnat regimul de acum. Cel mai prost scenariu ar fi o dictatură militară. Între timp, numărul victimelor crește, comunicațiile sunt întrerupte și de la Casa Albă încă nu avem o veste. Invitată este jurnalista Carmen Gavrilă, specializată pe problematica Iranului, vorbitoare de farsi și fost corespondent în regiune.