Radio UZPR

"Buletin de informaţiuni" apare începând din 1912, cuprinzând informaţii militare adresate ofiţerilor, pentru cunoașterea și studiul armatelor străine, dar și a situaţiilor de pe fronturile țărilor beligerante, pe timpul celor două războaie balcanice şi a primului război mondial. Aflăm despre ,,organizarea armatei în timp de pace la 1 ianuarie 1912", în: Anglia, Austro-Ungaria, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Rusia, Serbia și Turcia. În numerele următoare, se adaugă alte informaţii politice și militare despre aceste state și națiuni, dar şi din Danemarca, Japonia, Olanda, Portugalia, Spania, Satele Unite, Ucraina... Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Academia Română Filiala Cluj-Napoca a organizat miercuri, 24 iunie 2026, în Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a 250-a ediție a Galelor „Medicină, Artă, Cultură”. Invitatul acestei ediții a fost acad. Ioan Aurel Pop, președintele Consiliul Academic Român și directorul Centrului de Studii Transilvane (Transylvanian Review / Center for Transylvanian Studies), care a susținut conferința cu titlul 𝐴 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑟𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑎𝑠𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖 𝑢𝑛 𝑓𝑒𝑛𝑜𝑚𝑒𝑛 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑒𝑟 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙?

Bucureștiul găzduiește, în perioada 1-5 iulie 2026, cea de-a XI-a ediție a Festivalului de Artă „Teatru sub Lună”, primul festival de teatru independent în aer liber din România.  Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu actorul și regizorul Bogdan Gagu, directorul Teatrului InDArt și directorul festivalului.

Între prima ediție, premiată cu premiul Academiei Române, și aceasta sunt 180 de pagini în plus. Ediția finală, de la Editura Corint este mai stufoasă și datorită faptului că s-a digitalizat accesul la dosare. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Lavinia Betea.

Participarea românească la MetropolCon / Eurocon 2026 – pentru prima oară beneficiind de două puncte distincte în programul complex al convenției europene - confirmă vizibilitatea tot mai mare a scenei SF din România și deschide noi punți de dialog cultural între creatorii români și comunitățile speculative europene. Într-un eveniment în care viitorul este discutat, imaginat și reinventat, România vine nu doar ca invitat, ci ca voce activă într-o conversație continentală despre literatură, film, idei și lumi posibile. Daniel Botgros, UZPR filiala Caraș Severin

Evenimentul cultural - „Identitate, credință și tradiție”, activitate culturală organizată de către reprezentanții Asociației „Comunității Rușilor Lipoveni din România” (CRLR) şi cei ai Comunității Rușilor Lipoveni din Târgu Frumos, județul Iaşi. Acțiunea culturală s-a desfășurat în ziua de luni, 1 iunie 2026, începând cu ora 16, în Sala mare a Hotelului „Coroana” din Târgu Frumos. În programul acestei activități culturale a fost prezentată cercetarea - Monografia Comunității Ruşilor Lipoveni din Târgu Frumos, lucrare care a văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România. Autori: Sergiu-Constantin Enea, Dumitru Boghian, Marius Chelcu, Pavel Tudose, Neculai Feodot, Cristina Bohan, Marfa Parfimon, Axinia Sandu.   A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Expoziția își propune să ilustreze strânsa legătură dintre cele două instituţii prezentând publicului cărţi rare, documente şi fotografii, care, de-a lungul timpului, au avut un parcurs sinuos, dar prin evenimente fericite şi-au găsit locul ideal şi sigur în aceste prestigioase Biblioteci. Expoziția va fi deschisă până în data de 30 iunie 2026, putând fi vizitată de luni până vineri, orele 9-14.   Foto: Biblioteca Academiei Române.   Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu (Radio România Cultural) cu Dariana Mihai, redactor la Biblioteca Academiei Române, Compartimentul Comunicare si Relatii Publice.

Eveniment literar-artistic și de comemorare desfășurat în satul Hândrești, comuna Oțeleni, județul Iași. Activitatea culturală s-a derulat în incinta Complexului istoric-religios „Adormirea Maicii Domnului” din satul Hândrești în ziua de sâmbătă, 23 mai 2026, începând cu ora 12. Concret, în programul activității culturale au fost prezentate cărțile: Cântul nopților de mai, de Elena Sârghe și Oglinzi literare, de Maria Loghin. Înaintea prezentării celor două volume, am participat - în cimitirul din satul Hândrești - la slujba de pomenire a zece ani de la plecarea „din lumea cu dor în cea fără de dor” a moșului Mihai Sârghe, tatăl scriitoarelor Maria Loghin și Elena Sârghe.   A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

În una din zilele Salonului Internațional de Carte – BOOKFEST – de la București, am făcut popas la standul Centrului Național de Cultură a Romilor „Romano Kher”. Aici, am avut prilejul să stau de vorbă cu Luminița Cioabă, membră a Uniunii Scriitorilor din România.   A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

La propunerea scriitorului ieșean Liviu Apetroaie, nu demult, am stat de vorbă cu filologul Arturo López Martínez, originar din Spania, „țara toreadorilor”, prezent, la Iași, la o Școală de vară, eveniment organizat de către reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Arturo știe limba română, dar știe foarte multe și despre literatura noastră. Ne spune că - la Iași - a venit pe urmele unei cărți vechi; mai mult, are în plan realizare unei ediții critice referitoare la primele traduceri ale lui Cicero, tardus în Spania de către Alfonso de Santa María de Cartagena pe la 1422. Pe lângă toate acestea, interlocutorul nostru ne mai spune că a tradus pe Mihail Kogălniceanu, primul care a scris despre Spania, recomandându-vă NOTE DE CĂLĂTORIE, texte îngrijite, adnotate şi prezentate de către DAN SIMONESCU. Studiile realizate și limbile străine pe care le cunoaște Arturo López Martínez, alte teme ale dialogului. A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă Primăria Municipiului București – „Date istorice” / „Povestea orașului” Pentru prima atestare documentară a Bucureștiului, la 20 septembrie 1459, în timpul lui Vlad Țepeș, și pentru consolidarea statutului orașului ca reședință domnească și capitală a Țării Românești în secolul al XVII-lea. Basilica.ro – „București, 562 de ani de atestare documentară” / materiale aniversare despre prima atestare a Capitalei Pentru hrisovul din 20 septembrie 1459, păstrat la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, și pentru mențiunea privind anul 1659, când Bucureștiul devine capitală a Țării Românești. Radio România Cultural – „Prima atestare documentară a Bucureștilor” Pentru contextul documentului din 1459, emis de Vlad Țepeș, și pentru ideea statutului de reședință domnească al Bucureștiului. HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite” Pentru momentul 1862, când Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite și centrul instituțional al statului român modern. Enciclopedia României – „Proclamația de la Islaz” Pentru programul revoluționar al pașoptiștilor munteni, adoptat la 9/21 iunie 1848, și pentru caracterul său constituțional și reformator. Agerpres Documentare – „Marea Adunare Națională de la Blaj, din 3/15–5/17 mai 1848” Pentru rolul Blajului ca scenă majoră a revendicărilor românilor transilvăneni în 1848 și pentru ideea formulării moderne a națiunii române în Transilvania. Enciclopedia României – „Adunarea Națională de la Blaj” Pentru desfășurarea adunării de la Blaj pe Câmpia Libertății și pentru contextul politic al românilor transilvăneni în revoluția de la 1848. Historia – „1 Decembrie 1918 – Ziua în care românii au făcut Marea Unire” Pentru textul și semnificația Rezoluției de la Alba Iulia, prin care românii din Transilvania, Banat și Țara Ungurească au decretat unirea cu România. Basilica.ro – „1 Decembrie: Ziua Națională a României” Pentru contextul Marii Uniri, înțeleasă ca finalizare a unui proces început în 1859 și continuat prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România. Casa Capșa – istoric oficial Pentru rolul Casei Capșa în viața mondenă, culturală și literară a Bucureștiului, inclusiv reputația de „cafenea a scriitorilor și artiștilor”. RADOR – „Embleme bucureștene – Casa Capșa” Pentru evocarea Capșei ca punct de întâlnire al lumii artistice și gazetărești bucureștene, cu formula „redacția redacțiilor” și ideea „botezului Capșei”. București.ro – „Simboluri ale Bucureștiului: Casa Capșa” Pentru atmosfera intelectuală a Capșei și pentru nume ale clientelei literare: Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Camil Petrescu, Ion Minulescu, precum și pentru evocarea făcută de Tudor Arghezi. Encyclopaedia Britannica – „Bucharest” / materiale despre România comunistă Pentru formula Bucureștiului ca „Paris al Estului”, pentru transformările orașului după al Doilea Război Mondial și pentru contextul instaurării regimului comunist după 1945–1947. Lucrări de fundal recomandate Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor Lucrare fundamentală pentru evoluția orașului, de la primele atestări și Curtea Domnească până la modernizare. George Potra – Din Bucureștii de altădată Foarte util pentru atmosfera urbană, viața cotidiană, mahalale, străzi, personaje și memorie bucureșteană. George Potra – Istoricul hanurilor bucureștene Relevant pentru Bucureștiul negustoresc, pentru lumea hanurilor și pentru orașul de dinaintea modernizării bulevardiere. Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și viața urbană bucureșteană Util pentru înțelegerea Bucureștiului de jos, a mahalalelor, a obiceiurilor, a amestecului social și a memoriei urbane nevăzute. I. Ionnescu-Gion – Istoria Bucurescilor O lucrare veche, cu valoare documentară și stilistică, importantă pentru felul în care Bucureștiul a început să-și construiască propria istorie scrisă. Ioana Pârvulescu – Întoarcere în Bucureștiul interbelic Foarte bună pentru atmosfera interbelică, pentru ritmul orașului, pentru detaliile vieții cotidiene și pentru farmecul lucid al epocii.  

Un proiect educațional, artistic și social care transformă un obiect școlar obișnuit într-un instrument de empatie și solidaritate. Acesta nu este un simplu produs de papetărie. Este o platformă de exprimare. O colecție de caiete pentru toate ciclurile școlare, realizate pe hârtie de calitate, gândite pentru utilizare reală, zilnică. Fără inteligență artificială. Fără filtre digitale. Doar creion, culoare, imaginație și curaj.Fiecare copertă este autentică. Fiecare desen este o lume.   Proiectul continua cu o faza noua: pina la finalul verii "Caietele care sun povesti" isi aleg subiectul copertelor din primul film romanesc ptr copii "Pericol".   Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu, RRC.

Stăm de vorbă cu doamna educatoare Vasa Erastov, originară din Climăuți, comuna Mușenița, Suceava, un om atașat valorilor identitare ale rușilor de veche credință din România, mărci identitare pe care ni le prezintă, cu pricepere și multă răbdare. Importanța periodicului „Zorile”, periodic bilingv lunar al Asociației Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, un alt subiect al dialogului. Imaginea înaintașilor prin vocea interlcutorului nostru, o altă temă despre care aflăm amănunte. Tânăra generație și dragostea acesteia pentru mărcile identitare al comunității, alt subiect pe care ni-l creionează, prin cuvânt, doamna educatoare Vasa Erastov. Dragostea pentru profesia de educatoare, profesie pe care a practicat-o cu multă pasiune, altă temă a dialogului.   A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Margareta Niculescu a fost una dintre cele mai importante figuri ale teatrului de animație românesc și internațional. Regizoare, directoare de teatru, profesoară și creatoare de școală, ea a marcat decisiv evoluția teatrului de păpuși și marionete din a doua jumătate a secolului XX. Margareta Niculescu a lăsat o moștenire de prim rang în cultura europeană și mondială. Marcarea centenarului său sub egida UNESCO reprezintă o recunoaștere firească a acestei contribuții excepționale. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Liga Deca, secretar general CNR UNESCO. Material difuzat la RRC.

Astăzi facem popas acasă la rușii de veche credință din târgul Iașului, mai exact acasă la doamna Nastasia Ivanov, vicepreședinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Iași.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

La Iași, în incinta Cercului Militar din dealul Copoului, a avut loc vernisajul expoziției Vibrațiile primăverii, expoziție semnată de către artistul plastic ieșean Eugenia Nechita. În paralel cu vernisajul a fost prezentat și albumul de pictură Vibrațiile primăverii. Lucrarea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura PIM din Iași. Conceptul și coordonarea editorială ale albumului au fost semnate de către prof. univ. dr. Cătălina Iulia Săvenau, fiica artistei Eugenia Nechita. Atât despre expoziție, cât și despre album (n.n. Vibrațiile primăverii) au vorbit Radu Sever Ungureanu, Calistrat Robu, Mihai Coțovanu și Corina Matei Gherman. Imediat după discursurile celor pe care i-am amintit, am invitat la dialog pe artistul plastic Eugenia Nechita, cea care ce creionează, prin cuvânt, o imagine a tablourilor expuse, cu accent pe temele surprinse în conținutul acestora. Eugenia Nechita aduce mulțumiri tuturor celor implicați în buna organizare a activității culturale de zilele trecute din incinta Cercului Militar Iași, arâtându-se împlinită - în inimă și suflet - de familia pe care o are. A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

În premieră este expus la Muzeul Național de Istorie a României, lotul – compus din trei brățări preistorice din aur – care a fost recuperat și readus în România, după demersuri – care au durat peste 5 ani – efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional. Expoziția este organizată cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei la Muzeul Național de Istoie a României. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Corina Borș, cercetător științific și arheolog.   Evenimentul „Zilele Europene ale Arheologiei” (#ZEA) este coordonat la nivel european de Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive din Franța (#INRAP) și organizat în România sub egida și coordonarea Institutul Național al Patrimoniului (#INP).

Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva, organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”. Programul conferinței propune o abordare amplă a relației dintre Academia Română, ASTRA și alte instituții sau forme de organizare culturală care au contribuit, de-a lungul timpului, la susținerea educației, cercetării, culturii scrise, memoriei istorice și vieții publice românești. Comunicările înscrise în program aduc în atenție teme precum activitatea despărțămintelor ASTREI, rolul școlilor și al bibliotecilor, circulația ideilor în presa culturală, contribuțiile unor personalități academice, implicarea elitelor regionale în proiecte culturale și naționale, precum și formele de cooperare intelectuală care au marcat spațiul românesc modern și contemporan. Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Aurel Pop, Director Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca.

Deschiderea conferinței internaționale „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”   Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva, organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”.   Manifestarea reunește cercetători, cadre didactice universitare și specialiști din țară și din străinătate, într-un cadru de reflecție dedicat rolului instituțiilor culturale, academice, educaționale și asociative în afirmarea identității naționale, în consolidarea vieții intelectuale românești și în dezvoltarea solidarităților culturale moderne.   Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Bolovan, Director al Institutului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj-Napoca al Academiei Române, Președinte al comisiei mixte de istorie româno-maghiară.

Șezătoarea - activitate culturală organizată în satul Mihai Viteazu, Comuna Ungureni, Botoșani, acasă la meșterul popular Aurica Cojocariu – tezaur uman viu - primul invitat la dialog, cea care ne spune povestea meșteșugurilor pe care le practică, meșteșuguri suprinse în momentele Șezătorii din ziua de sâmbătă, 6 iunie 2026. În Șezătoare au fost oaspeți atât din ținutul Botoșaniului, din Iași, cât și din satul Probotești – Ucraina, știut fiind faptul că satul Mihai Viteazu a fost întemiat în anul 1940 de către refugiați din satul Probotești, Ținutul Herța, ținut anexat de Uniunea Sovietică. Unii oaspeți au fost din comuna Avrămeni, județul Botoșani, fiind vorba despre Litizia Cobîlă și Cătălina Slabu, gospodine care ne povestesc despre meșteșugurile pe care le-au prezentat în Șezătoarea de zilele trecute, povestindu-ne despre dragostea pentru tradițiile neamului nostru, tradiții moștenite de la străbuni. Un alt interlocutor al relatării de astăzi este doamna profesor de limba și literatura română, meșter popular, Maria Zoițanu, cea care ne vorbește despre invitații în Șezătoarea de zilele trecute, cu accent pe faptul că principalul obiectiv al activității culturale a fost acela de a arăta tinerei generațiii din tainele meșteșugurilor. Doamna Maria Zoițanu are cuvinte de apreciere pentru meșterul popular Aurica Cojocariu, dar ne împărtășește și câteva experiențe trăite - în ultimii ani - pe exuberantul tărâm al culturii noastre populare.    A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Evenimentul - Dor de acasă: Între Cuvânt, Tradiție și Cântec, acțiune culturală desfășurată în ziua de vineri 15 mai 2026, la Chișinău, în incinta Biblotecii „Târgoviște”, filială a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. Evenimentul a fost organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, marcată în fiecare an la 15 mai, zi instituită oficial de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 1993. Concret, astăzi, în relatarea noastră, întâi de toate stăm de vorbă cu Liliana Juc, șefa Bibliotecii „Târgoviște” din Chișinău, pentru ca, mai apoi, până la final, să invităm la dialog pe interpreta de muzică populară Oxana Mardari, profesor de canto popular și de vioară la Școala de Muzică „Eugen Doga” din Chișinău.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.   Bibliografie selectivă Encyclopaedia Britannica – „Walachia” Pentru cadrul general al Țării Românești / Valahiei, pentru relația cu Imperiul Otoman și pentru începuturile suzeranității otomane asupra principatului. Britannica notează că Mircea cel Bătrân plătea tribut otomanilor încă din 1391, iar în 1417 a recunoscut suzeranitatea turcească. Enciclopedia României – materiale despre Țara Românească și Muntenia Pentru delimitarea istorică a Țării Românești, pentru rolul Munteniei ca parte răsăriteană a vechiului principat și pentru cadrul general al regiunii în istoria românilor. Encyclopaedia Britannica – „Règlement Organique” Pentru consecințele mișcării de la 1821, pentru sfârșitul regimului fanariot și pentru începutul etapei de reorganizare politică a Moldovei și Țării Românești sub influență rusă. Enciclopedia României – „Anul 1821” Pentru reperele legate de Tudor Vladimirescu, sfârșitul regimului fanariot și contextul politic al Țării Românești în anul 1821. Radio România Internațional – „Fanarioți și mode în spațiul românesc” Pentru nuanțarea epocii fanariote: nu doar fiscalitate grea, corupție și dependență politică, ci și circulație culturală, influențe urbane și rolul fanarioților ca agenți ai unor schimbări de mentalitate și stil. Biblioteca Digitală – documente privind Revoluția de la 1821 Pentru sursele documentare referitoare la Tudor Vladimirescu, Eteria, boieri, corespondență diplomatică și raporturile complexe dintre mișcarea de la 1821, Imperiul Otoman și lumea fanariotă. HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite” Pentru momentul în care Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și pentru constituirea centrului politic modern al statului român. Historia – „Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie” Pentru contextul Unirii Principatelor, formarea primului guvern unic și reunirea camerelor legiuitoare la București în 1862. Jurnalul Național – „București, capitală de 150 de ani” Pentru data de 24 ianuarie 1862 ca moment oficial al transformării Bucureștiului în capitală a Principatelor Unite Române. Encyclopaedia Britannica – materiale despre București și România modernă Pentru contextul occidentalizării Bucureștiului, al modernizării urbane și al reputației de oraș cu aspirații europene, asociat mai târziu cu imaginea „Micului Paris”. Lucrări de fundal recomandate Constantin C. Giurescu – Istoria românilor / lucrări despre Țara Românească Reper pentru istoria politică a Țării Românești, pentru domnii, instituții, relațiile cu Imperiul Otoman și formarea centrelor de putere. Dinu C. Giurescu – lucrări de sinteză despre istoria românilor Util pentru evoluția Țării Românești de la principat medieval la parte a statului român modern. Nicolae Iorga – lucrări despre Bizanț după Bizanț, fanarioți și civilizația românească veche Important pentru înțelegerea lumii post-bizantine, a influențelor grecești, a Fanarului și a relației dintre Țările Române și spațiul sud-est european. Neagu Djuvara – lucrări despre civilizația română între Orient și Occident Util pentru lectura de ansamblu a Munteniei și Bucureștiului ca spațiu de tranziție între influențe orientale, balcanice și occidentale. Andrei Oțetea – lucrări despre Tudor Vladimirescu și mișcarea de la 1821 Reper pentru înțelegerea momentului 1821 ca ruptură politică majoră și ca sfârșit al regimului fanariot. Șerban Papacostea – lucrări despre statalitatea medievală românească și raporturile cu marile puteri Util pentru interpretarea Țării Românești în contextul presiunilor otomane, maghiare și regionale. Radu R. Rosetti – lucrări despre organizarea militară și politică a Țării Românești Relevant pentru contextul puterii domnești, al boierimii și al rolului militar în vechea Țară Românească. Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor Foarte utilă pentru trecerea de la geografia politică a Munteniei la afirmarea Bucureștiului ca centru de comandă. George Potra – Din Bucureștii de altădată și lucrări despre hanurile bucureștene Pentru Bucureștiul vechi, târguri, hanuri, mahalale, circulație comercială și atmosfera urbană dinaintea modernizării complete. Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și despre viața urbană bucureșteană Util pentru partea de istorie socială: mahalale, obiceiuri, viață cotidiană, raportul dintre orașul oficial și orașul profund. Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866 Reper solid pentru transformările principatelor române, pentru contextul fanariot, Regulamentele Organice, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și începuturile statului român modern. Lucian Boia – lucrări despre mit, identitate și istorie românească Util pentru nuanțarea formulelor despre Muntenia, București, modernizare, centralism și imaginarul politic românesc.  

Eleva DARIA-MARIA DUDAȘ-VASILE, cls. a X-a, Colegiul Național "Traian Lalescu" din Reșița, prof.coord. Adriana DUDAȘ-VASILE, a câștigat la secțiunea intervuri în cadrul celei  de-a IV-a ediții a Concursului „Micii mari jurnalişti”,  „Oameni și locuri″ -  reportaje - „DORU DINU GLĂVAN” (07.06.1946-31.10.2021) și interviuri - „OANA CENAN GLĂVAN” (17.07.1973- 07.11.2023).

UNESCO abordează intersecția dintre Inteligența Artificială (IA) și drepturile de autor prin prisma eticii, a drepturilor omului și a protecției diversității culturale. Organizația susține că drepturile creatorilor umani trebuie să rămână în centrul dezvoltării tehnologice.   La nivel internațional și european, inclusiv în România, legislația privind drepturile de autor dictează că doar creațiile realizate de oameni pot beneficia de protecție. Conținutul generat exclusiv de IA nu deține drepturi de autor.   Interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu în cadrul programului UNESCO 70 România.

În cadrul lansării cărții de interviuri „Reflecții eterne în oglinda timpului" de poeta și jurnalista Mariana Stratulat, Serbia, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" pentru prima dată s-au întâlnit la Chișinău membrii UZPR filiala Serbia cu filiala Chișinău. Deși o colaborare prin reviste, antologii, se stabiliseră și prin dialogul virtual cu protagonista evenimentului și cu profesorul universitar Virginia Popoviç, Universitatea Novi Sad. Moderatorul evenimentului: profesorul Cătălin Negoiță, Galați. Președinta Filialei Chișinău Victoria Fonari a menționat de oportunitatea noilor punți culturale, jurnalistice și științifice. Interviu realizat de jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău.

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești prezintă expoziția temporară „Caligrafic. Amprente cursive”, ediția a II-a. Scopul expoziției este de a readuce în atenția publicului larg Caligrafia - arta de a scrie frumos de mână. Scrisul de mână este considerat unul dintre cele mai importante moduri de comunicare, însă în acest secol XXI când lumea este guvernată de tehnică, scrisul de mână rezistă cu greu evoluției tehnologiei digitale. Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru RRC.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

Pe data de 5 iunie 2026, în cadrul lansării cărții de interviuri „Reflecții eterne în oglinda timpului" de poeta și jurnalista Mariana Stratulat, Serbia, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" pentru prima dată s-au întâlnit la Chișinău membrii UZPR filiala Serbia cu filiala Chișinău. Deși o colaborare prin reviste, antologii, se stabiliseră și prin dialogul virtual cu protagonista evenimentului și cu profesorul universitar Virginia Popoviç, Universitatea Novi Sad. Moderatorul evenimentului: profesorul Cătălin Negoiță, Galați. Președinta Filialei Chișinău Victoria Fonari a menționat de oportunitatea noilor punți culturale, jurnalistice și științifice. Interviu realizat de jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău.

O carte despre copilăria fără Wi-Fi, dar cu conexiuni pe viață! Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu istoricul și scriitorul Vasile Lupașc. Material difuzat în emisiunea Cu...minte de weekend, Radio România Cultural.

Gabriel Dinu este artistul în metal care are expuse lucrări la Muzeul Sculpturilor din Fiare Vechi, din Parcul Drumul Taberei din București. Tot el este cel care a creat cupa de aproape nouă kilograme care va fi înmânată câștigătorilor concursului WSFF la care s-au înscris 14 echipe de studenți peisagiști de la șapte facultăti din țară. Cum a început povestea ne spune chiar ”artistul din garaj” cum i se mai spune.   Interviu realizat de Andrada Cojocaru, președinte UZPR Dolj.  

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.   Bibliografie selectivă Encyclopaedia Britannica – „Walachia” Pentru cadrul general al Țării Românești / Valahiei, pentru relația cu Imperiul Otoman și pentru începuturile suzeranității otomane asupra principatului. Britannica notează că Mircea cel Bătrân plătea tribut otomanilor încă din 1391, iar în 1417 a recunoscut suzeranitatea turcească. Enciclopedia României – materiale despre Țara Românească și Muntenia Pentru delimitarea istorică a Țării Românești, pentru rolul Munteniei ca parte răsăriteană a vechiului principat și pentru cadrul general al regiunii în istoria românilor. Encyclopaedia Britannica – „Règlement Organique” Pentru consecințele mișcării de la 1821, pentru sfârșitul regimului fanariot și pentru începutul etapei de reorganizare politică a Moldovei și Țării Românești sub influență rusă. Enciclopedia României – „Anul 1821” Pentru reperele legate de Tudor Vladimirescu, sfârșitul regimului fanariot și contextul politic al Țării Românești în anul 1821. Radio România Internațional – „Fanarioți și mode în spațiul românesc” Pentru nuanțarea epocii fanariote: nu doar fiscalitate grea, corupție și dependență politică, ci și circulație culturală, influențe urbane și rolul fanarioților ca agenți ai unor schimbări de mentalitate și stil. Biblioteca Digitală – documente privind Revoluția de la 1821 Pentru sursele documentare referitoare la Tudor Vladimirescu, Eteria, boieri, corespondență diplomatică și raporturile complexe dintre mișcarea de la 1821, Imperiul Otoman și lumea fanariotă. HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite” Pentru momentul în care Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și pentru constituirea centrului politic modern al statului român. Historia – „Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie” Pentru contextul Unirii Principatelor, formarea primului guvern unic și reunirea camerelor legiuitoare la București în 1862. Jurnalul Național – „București, capitală de 150 de ani” Pentru data de 24 ianuarie 1862 ca moment oficial al transformării Bucureștiului în capitală a Principatelor Unite Române. Encyclopaedia Britannica – materiale despre București și România modernă Pentru contextul occidentalizării Bucureștiului, al modernizării urbane și al reputației de oraș cu aspirații europene, asociat mai târziu cu imaginea „Micului Paris”. Lucrări de fundal recomandate Constantin C. Giurescu – Istoria românilor / lucrări despre Țara Românească Reper pentru istoria politică a Țării Românești, pentru domnii, instituții, relațiile cu Imperiul Otoman și formarea centrelor de putere. Dinu C. Giurescu – lucrări de sinteză despre istoria românilor Util pentru evoluția Țării Românești de la principat medieval la parte a statului român modern. Nicolae Iorga – lucrări despre Bizanț după Bizanț, fanarioți și civilizația românească veche Important pentru înțelegerea lumii post-bizantine, a influențelor grecești, a Fanarului și a relației dintre Țările Române și spațiul sud-est european. Neagu Djuvara – lucrări despre civilizația română între Orient și Occident Util pentru lectura de ansamblu a Munteniei și Bucureștiului ca spațiu de tranziție între influențe orientale, balcanice și occidentale. Andrei Oțetea – lucrări despre Tudor Vladimirescu și mișcarea de la 1821 Reper pentru înțelegerea momentului 1821 ca ruptură politică majoră și ca sfârșit al regimului fanariot. Șerban Papacostea – lucrări despre statalitatea medievală românească și raporturile cu marile puteri Util pentru interpretarea Țării Românești în contextul presiunilor otomane, maghiare și regionale. Radu R. Rosetti – lucrări despre organizarea militară și politică a Țării Românești Relevant pentru contextul puterii domnești, al boierimii și al rolului militar în vechea Țară Românească. Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor Foarte utilă pentru trecerea de la geografia politică a Munteniei la afirmarea Bucureștiului ca centru de comandă. George Potra – Din Bucureștii de altădată și lucrări despre hanurile bucureștene Pentru Bucureștiul vechi, târguri, hanuri, mahalale, circulație comercială și atmosfera urbană dinaintea modernizării complete. Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și despre viața urbană bucureșteană Util pentru partea de istorie socială: mahalale, obiceiuri, viață cotidiană, raportul dintre orașul oficial și orașul profund. Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866 Reper solid pentru transformările principatelor române, pentru contextul fanariot, Regulamentele Organice, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și începuturile statului român modern. Lucian Boia – lucrări despre mit, identitate și istorie românească Util pentru nuanțarea formulelor despre Muntenia, București, modernizare, centralism și imaginarul politic românesc.  

Vă invităm să urmăriți un dialog cu domnul profesor universtar, doctor habilitat în Științe Istorice, Anatol Petrencu de la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Temele despre care ne vorbește domnul profesor sunt în strânsă legătură cu trecutul și prezentul românilor din Republica Moldova. Situația actuală din Europa, o altă temă a dialogului.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași, în exclusivitate pentru Radio UZPR.. FOTO: Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (Facebook)

Joi, 4 iunie 2026, la ora 15.00, la Palatul Parlamentului, sala „Constantin Brâncuși”, din strada Izvor nr 2-4, va avea loc Ediția Jubiliară a Salonului Național „Mihai Eminescu”. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu actrița și scriitoarea Claudia Motea, ambasador UZPR. Urnează: Dialoguri Eminesciene (în jurul datei de 18 iunie) și EMINUL MEU IUBIT – Spectacol multimedia cu Claudia Motea, luni, 22 iunie 2026, ora 20:30, Teatrul Național din București – Sala Atelier , bilete la adresa https://www.bilet.ro/en/event/eminul-meu-iubit-16172-57709

Evenimentul - Dor de acasă: Între Cuvânt, Tradiție și Cântec, acțiune culturală desfășurată în ziua de vineri 15 mai 2026, începând cu ora 15, la Chișinău, în incinta Biblotecii „Târgoviște”, filială a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. Activitatea culturală a fost organizată cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, marcată în fiecare an la 15 mai, zi instituită oficial de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 1993. În programul acțiunii culturale - Dor de acasă: Între Cuvânt, Tradiție și Cântec, am asistat la prezentarea volumului de versuri Semințele iubirii, de Marcela Șeptelici, volum care a văzut lumina tiparului la Tipografia Centrală din Chișinău în anul 2025; design al volumului: Veaceslav Popovschi; coperta, grafică: Iurie Brașoveanu; picturi în ulei: Simion Șeptelici, soțul autoarei. Imediat după încheierea acțiunii culturale am stat de vorbă cu autoarea volumului, cea care ne vorbește despre eveniment și bucuria creată de programul acestuia; interlocutorul nostru se arată plăcut impresionat de elevii Școlii de Muzică „Eugen Doga”, cei care au avut un program de excepție; mai aflăm de la doamna Marcela Șeptelici și povestea cărții Semințele iubirii, carte din care ne și recită două poeme. Titlul activității culturalte de zilele trecute - Dor de acasă – a creat emoții, trăiri aparte; mai aflăm momentul, contextul când s-a apucat de scris interlocutorul nostru.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Pe 6 iunie 2026, mii de iubitori ai sportului sunt așteptați în Piața Arcul de Triumf să ia startul la Crosul Național „Ziua Olimpică” organizat de Comitetul Olimpic și Sportiv Român, prin Academia Olimpică Română, în cadrul „Anului Nadia Comăneci”. În premieră, înscrierile la tradiționalul eveniment, aflat la cea de-a XXXIX-a ediție, vor avea loc online. Pe 06.06.2026, inima Bucureștiului va fi transformată într-o celebrare a spiritului olimpic, urmând a deveni locul de întâlnire a mii de copii, tineri, campioni și familii, sub semnul valorilor olimpice – excelență, prietenie, respect, fair play. Toți cei care vor dori să participe la această sărbătoare se vor putea înscrie accesând platforma: cros   Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Simona Amânar Tabără, Director al Academiei Olimpice Române.

În paralel cu Gala Nadia de la București vineri după amiază, 20 de lucrări selecționate din cele câștigătoare la Olimpiada BD 2026, au fost vernisate într-o expozție în capitala benzilor desenate! L'Ancienne de Saint-Gilles (ASG) este un club istoric belgian de gimnastică, situat pe Rue du Métal 40 în Saint-Gilles, Bruxelles. Fondat în 1878, acesta oferă gimnastică pentru toate vârstele și nivelurile de calificare, inclusiv gimnastică artistică feminină (GAF) un club extrem de activ cu echipe competitive, de peste 140 de ani. La vernisaj au luat cuvântul Ambasador. E.S. Andreea PĂSTÂRNAC, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Corina Panaitopol, Directorul Institutului Cultural Român (ICR) de la Bruxelles și Jean Spinette, Primarul Comunei Saint Gilles.   Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Xenia Duculescu, consilier la primaria din Saint-Gilles, Bruxelles. Material difuzat în emisiunea Cu...minte de weekend, RadioRomânia Cultural.

Conferința a fost organizată în parteneriat cu Episcopia Giurgiului și cu Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (C.R.L.R.), și Editura Eikon din București. Partenerii media ai evenimentului au fost: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Lumina Cuvântului și Cult Cultura. Repotaj realizat de Cornelius Florin Stoica (www.youtube.com/@luminacuvantului)

Până și numele spune ceva esențial despre acest spațiu. Transilvania vine din latinul Transsilvania și înseamnă „dincolo de pădure”, semn că regiunea era privită, dinspre Câmpia Panonică, drept un teritoriu aflat dincolo de marile întinderi împădurite. Numele nu este doar geografie. Este și perspectivă istorică: un spațiu văzut din afară, trecut prin filtrul puterii care îl administra, îl apăra, îl coloniza, îl revendica sau îl reorganiza. Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă Encyclopaedia Britannica – „Transylvania” Pentru cadrul general al regiunii, pentru originea numelui — „dincolo de pădure” —, pentru apartenența la Regatul Ungariei, pentru autonomia principatului sub influență otomană și pentru intrarea Transilvaniei sub dominație habsburgică la sfârșitul secolului al XVII-lea. Encyclopaedia Britannica – „Transylvanian Saxons” Pentru coloniștii germani așezați în Transilvania medievală, pentru rolul sașilor în sistemul feudal transilvan și pentru statutul lor ca una dintre cele trei „națiuni” ale ordinii privilegiate din provincie. Encyclopaedia Britannica – „Szekler” Pentru secui, așezarea lor în estul Transilvaniei, în zona văilor superioare ale Mureșului și Oltului, și pentru rolul lor de comunitate de frontieră cu identitate distinctă. Enciclopedia României – „Unio trium nationum” Pentru înțelegerea sistemului politic al celor trei națiuni privilegiate — nobilimea maghiară, sașii și secuii — și pentru excluderea românilor din formula politică a stărilor privilegiate. UNESCO World Heritage Centre – „Villages with Fortified Churches in Transylvania” Pentru satele transilvănene cu biserici fortificate, pentru rolul comunităților săsești și pentru peisajul cultural al sudului Transilvaniei, conservat din Evul Mediu târziu. Encyclopaedia Britannica – „Transylvania / Summary” Pentru statutul Transilvaniei ca principat autonom în contextul împărțirii Ungariei între Habsburgi și otomani și pentru trecerea ei sub control habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea. Materiale de referință privind Edictul / Dieta de la Turda, 1568 Pentru momentul de toleranță confesională de la Turda, recunoscut ca reper timpuriu al libertății religioase în Europa, dar care trebuie înțeles în limitele epocii sale și nu confundat cu egalitatea democratică modernă. Muzeul Național al Literaturii Române – „Școala Ardeleană” Pentru reprezentanții Școlii Ardelene — Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu — și pentru rolul acestei mișcări în emanciparea culturală și politică a românilor transilvăneni. Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” – Școala Ardeleană, ediție critică Pentru textele și contextul intelectual al Școlii Ardelene, văzută ca mișcare de iluminism, argument istoric și program de recunoaștere culturală. Encyclopaedia Britannica – „Hungary: Royal Hungary and the rise of Transylvania” / „The period of partition” Pentru contextul destrămării Regatului Ungariei medievale, pentru ascensiunea principatului Transilvaniei și pentru echilibrul dintre Habsburgi, otomani și elitele locale. Lucrări de fundal recomandate David Prodan – Supplex Libellus Valachorum Lucrare fundamentală pentru înțelegerea revendicărilor românilor transilvăneni și a luptei pentru recunoaștere politică și națională în secolul al XVIII-lea. David Prodan – lucrări despre iobăgie și istoria socială a Transilvaniei Foarte utile pentru înțelegerea raporturilor sociale, a statutului românilor și a tensiunilor dintre privilegii, confesiune și apartenență politică. Ioan-Aurel Pop – lucrări despre istoria Transilvaniei medievale Reper pentru formarea structurilor politice transilvănene, raporturile dintre români, maghiari, sași și secui și locul Transilvaniei în istoria Europei Centrale. Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866 Important pentru epoca modernă, pentru revendicările românilor ardeleni, pentru influența iluminismului și pentru raportul dintre Transilvania habsburgică și ideea națională românească. Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate românească Util pentru evitarea unei lecturi simplificatoare sau strict romantice a Transilvaniei și pentru analiza memoriilor concurente. Nicolae Iorga – lucrări despre istoria românilor și Transilvania Reper clasic pentru perspectiva românească asupra istoriei transilvănene, asupra culturii și asupra rolului provinciei în formarea conștiinței naționale. Șerban Papacostea – lucrări despre statalitate medievală și raporturi de putere în spațiul românesc Utile pentru înțelegerea Transilvaniei ca spațiu prins între Regatul Ungariei, lumea central-europeană, principate și presiuni imperiale. Konrad Gündisch – lucrări despre sașii transilvăneni Recomandat pentru istoria comunității săsești, a orașelor, breslelor, instituțiilor și patrimoniului urban transilvănean. Harald Roth – lucrări despre istoria sașilor și a Transilvaniei Util pentru înțelegerea contribuției germane la urbanitatea, educația și memoria instituțională a Transilvaniei. László Makkai / András Mócsy / lucrări academice maghiare despre Transilvania medievală Relevante pentru perspectiva istoriografică maghiară asupra Transilvaniei, asupra Regatului Ungariei medievale și asupra structurilor privilegiate ale provinciei. Lucian Blaga – scrieri filosofice și memorialistice despre spațiul ardelean Nu ca sursă istorică strictă, ci ca reper cultural pentru felul în care Ardealul a fost transformat într-o categorie de sensibilitate, spirit și memorie. George Barițiu – publicistică și scrieri istorice Relevant pentru secolul al XIX-lea transilvănean, pentru presa românească din Ardeal și pentru revendicările culturale și politice ale românilor.

Anul acesta Festivalul Internațional de Poezie „ Grigore Vieru”, ajuns la a  XVIII-a ediție, s-a desfășurat pe 21 și 22 mai la Chișinău și Ungheni, Republica Moldova, reunind scriitori, critici literari, jurnaliști, traducători, cercetători, profesori, elevi și iubitori ai literaturii și muzicii din Republica Moldova  și România. Dedicată  memoriei poetului Grigore Vieru , manifestarea culturală își propune să evidențieze rolul poeziei în păstrarea identității culturale și a limbii române. Festivalul s-a încheiat vineri, 22 mai la Ungheni cu spectacolul „Autografe pe cer și suflet”. Jurnalistul și scriitorul Andrei VIZIRU, membru UZPR, filiala Chișinău, autorul unei cărți cu asemenea titlu ca și genericul spectacolului, a fost prezent la acest eveniment și ne propune un interviu cu unul din organizatorii festivalului de la Iași, scriitorul și editorul Daniel Corbu.                                

POLITEHNICA București și Catedra UNESCO „Inginerie pentru societate”, în parteneriat cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, organizează în perioada 26-27 mai 2026 “Zilele UNESCO în Universitatea POLITEHNICA București”. Evenimentul, dedicat aniversării a 70 de ani de prezență a României în UNESCO, se va desfășura în campusul universității, Clădirea Rectorat-Sala Senatului, în format mixt – cu prezență fizică și participare online – și are ca tematică principală educația în era digitalizării. La deschiderea evenimentului a participat d-na Simona Mirela MICULESCU, Ambasador extraordinar și plenipotențiar, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO. Înregistrare realizată de Sava Alesia-Maria; SNSPA, Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană. Sursa CNR UNESCO.

Gala Finală a Concursului Internațional de Canto din cadrul Festivalului Internațional Ionel Perlea, ediția XXXV-a, desfășurată duminică, 24 mai, la Slobozia, a adus pe scena Sălii Europa a Consiliului Județean unele dintre cele mai promițătoare voci lirice ale noii generații. Marele câștigător al ediției aniversare a fost baritonul Sebastian Balaj, în vârstă de 29 de ani, care a obținut Trofeul „Ionel Perlea” și Premiul I, oferite de vicepreședintele Consiliului Județean Ialomița, Mihai Neacșu. (obiectiv.net) Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin.

În premieră premiu special ȘERBAN CODRIN la Festivalul internațional "Ionel Perlea" 2026. Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin, cu Clementina Tudor director Centrul Cultural "Ionel Perlea" Sloboia, organizator festival.

Concursul Internațional de Operă IONEL PERLEA 22 – 24 mai 2026, Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea, Sala de concerte Europa, Slobozia, România. Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin, cu Daniela Vlădescu, membru al juriului.

Sâmbătă, 23 mai 2026, începând cu ora 12, am participat în satul Hândrești din comuna Oțeleni, județul Iași, la slujba de pomenire a zece ani de la plecarea „din lumea cu dor în cea fără de dor” a moșului Mihai Sârghe, tatăl scriitoarelor Maria Loghin și Elena Sârghe. Activitatea culturală s-a desfășurat în incinta Complexului istoric-religios „Adormirea Maicii Domnului” din satul Hândrești. În programul evenimentului au fost prezentate cărțile Cântul nopților de mai (Editura PIM, Iași, 2025), de Elena Sârghe și Oglinzi literare. Cronici de eveniment. Lecturi și ecoruri (PIM, Iași, 2025). Prefața celor două cărți este semnată de către scriitorul Emilian Marcu. Imediat după încheierea acțiunii cultural de la Hândrești, am invitat la dialog pe Maria Loghin și Elena Sârghe, cele care ne-au zugrăvit, prin cuvânt, un tablou al sărbătorii, cu accent pe „aduceri aminte” despre „tăicuțul” pomenit. Începutul și sfârșitul zilei s-au desfășurat sub semnul divinității, teme ale dialogului; cele două interlocutoare ne mai spun că „sfânta biserică este acasă”, pentru ca în finalul interviului să aducă mulțumirile cuvenite celor implicați în buna desfășurare a activității. A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

În Sala Albastră  a Muzeului  Național de Istorie a Moldovei a avut loc  lansarea cărții „Jurnalul din Muzeu: detectivii din Chișinău” de  Victoria Fonari , președinta UZPR, Filiala Chișinău. Volumul ne prezintă o aventură educativă, plină de istorie , mister și prietenie. Jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău, a fost prezent la eveniment și ne propune un scurt interviu cu  scriitorul Victor Prohin.

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

La invitația interpretei de muzică populară Oxana Mardari, profesor de canto popular și de vioară în cadrul Școlii de Muzică „Eugen Doga” Chișinău, am participat la acțiunea culturală Dor de acasă. Evenimentul s-a desfășurat în incinta Bibliotecii „Târgoviște” din Chișinău, filială a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. Înaintea activității culturale, am făcut popas în incinta Școlii de Muzică „Eugen Doga” Chișinău și am invitat la dialog pe doamna Ala Țurcanu, director al acestei prestigioase instituții. Ala Țurcanu ne creionează o imagine de ansamblu a școlii, amintindu-ne și două evenimente culturale în care instituția căreia îi coordonează activitățile este implicată. Concret, este vorba despre evenimentele: Dialog Artistic European din ziua de miercuri, 27 mai a.c, acțiune culturală organizată (incinta Teatrului Fără Nume) de către reprezentanții Școlii de Muzică „Eugen Doga” în parteneriat cu cei ai Liceului Teoretic „Ion și Doina Aldea-Teodorovici” și Concertul de totalizare al Școlii de Muzică „Eugen Doga” din cadrul proiectului municipal „Dialog Cultural cu chișinăuienii”, consacrat marelui compozitor al neamului Eugen Doga, eveniment care se va desfășura în ziua de duminică, 7 iunie 2026, începând cu ora 17, în scuarul Catedralei Metropolitane din Chișinău. A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Festivalul Internațional ,,Ionel Perlea” este organizat de Centrul Cultural ,,Ionel Perlea” în parteneriat artistic cu Asociația Suonarte, sub auspiciile și cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița. Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin, cu Florența Marinescu. președinte Festivalul "Ionel Perlea".