Radio UZPR

Citind și răsfoind paginile acestei cărți, recunosc că, fiind din culisele editurii UZP, rar mi s-a întâmplat să am de-a face și să citesc astfel de cărți. Mi-am adus aminte de foarte multe lucruri la care am fost martor și atunci mi-am pus întrebarea, <<ce e presa>>? Sigur, este o istorie a realității, o istorie vie. Până la urmă, e tot o formă de presă culturală și ceea ce face domnul Păun, dar mai mult decât atât. Nu există cultură pură, nicăieri. În toate domeniile există o interferență. Orice domeniu și, mai ales, cel al jurnalisticii culturale presupune și implicarea a ceea ce s-ar numi viață socială. Aici vom găsi foarte multă realitate socială, disimulată sub formă de înțelepciune, tablete de înțelepciune, sfaturi de viață, observații. Sunt lucruri care ne pun pe gânduri. Un om care a trecut prin foarte multe experiențe, care a cunoscut persoane importante ale lumii are ce să transmită. (Marian Nencescu - argespres.ro) Prezentare realizată de Teodora Marin, coordonator Editura UZP.

Prezentarea cărții Marele Inchizitor. Dostoievski în interpretări teologico-filosofice (Konstantin Leontiev, Vladimir Soloviov, Vasili Rozanov, Serghei Bulgakov, Nikolai Berdiaev, Dmitri Merejkovski, Semion Frank, Nikolai Losski), eveniment desfășurat, nu demult,  la Iași, în incinta Librăria Tafrali, corpul A al Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Organizatorii manifestării au fost reprezentanții Catedrei de Slavistică „Petru Caraman” din cadrul Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Cartea a apărut într-o ediție îngrijită, traducere, prefață, note și comentarii realizate de către profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov - la Editurile Doxologia din Iași și a Comunității Rușilor Lipoveni  din România, București, în anul 2024.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.  

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

„Împăcare pe Via Transilvanica” este o carte de călătorie și introspecție scrisă de Anca Iosif, publicată la editura Alice Books. Volumul prezintă experiența autoarei care a parcurs singură peste 700 de kilometri pe celebrul traseu de drumeție.  Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

O dezbatere despre transformările jurnalismului, lupta cu fake news-ul, importanța eticii profesionale și viitorul mass media în fața noilor tehnologii și provocări globale.   Petronela Cotea Mihai, vicepreședinte UZPR Filiala Iași, îi are interlocutori pe Claudius Dociu, vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și Grigore Radoslăvescu, președinte UZPR Filiala Iași.

Fondată și condusă de Nicolae Iorga, revista „Floarea darurilor” a apărut în anul 1907 la București, ca un instrument de luminare și culturalizare a publicului larg. Adevărată perlă în peisajul mediatic, publicația are rolul de a mângâia, de a încuraja și de a tonifica orice cititor care se apleacă asupra ei cu atenție, dragoste și perseverență.   Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Prezentarea volumului Basarabia în componenţa Imperiului Rus, 1812-1917. Autorii acestuia sunt istoricii Andrei Cuşco și Victor Taki. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Cartier din Chișinău. Au vorbit Andrei Cuşco, unul dintre autorii volumului, Alexandru-Florin Platon, Mihai Chiper și Florea Ioncioaia, cel care, aproape de finalul relatării ne creionează o imagine succintă a cărții. Moderator al evenimentului a fost istoricul Flavius Solomon. Lansarea cărții s-a desfășurat, la Iași, nu demult, în Sala de Conferinţe a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Str. Codrescu, Nr. 6, Pavilion C.   A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.    

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Liana Năstăselu, expert și bibliograf la  Biblioteca Academiri Române,  specialist în documente istorice și manuscrise.

Ziua Mondială a Caligrafiei a fost inițiată în 2017, la nivel internațional, printr-o colaborare între Pen Museum din Birmingham și Manuscript Pen Company, cu scopul de a readuce în atenția oamenilor frumusețea și valoarea scrisului de mână. Sărbătoarea este marcată în fiecare an în a doua miercuri a lunii august. În România, această zi nu are încă o tradiție de celebrare, motiv pentru care ne propunem prin acest eveniment să contribuim la construirea unei asemenea tradiții la nivel național. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Maria Mădălina Bădescu, inițiatoarea Concursului Național de Caligrafie. Detalii, regulament, înscrieri Concurs Din dragoste pentru caligrafie

La Iași, în incinta Centrului Internațional de Artă Contemporană „Baia Turcească”, s-a desfășurat vernisajul expoziției de pictură, obiect și instalație ANAMorphē. Expoziția este semnată de către artista ieșeană Ana Maria Parasca. Expoziția este deschisă publicului până la 19 august 2026.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Un dialog cu domnul profesor Petru Istrate, profesor de limba și literatura română, specialist în Filologie, la Colegiul Tehnic „Ioan C. Ștefănescu” din Iași. Povestim despre o carte pe care interlocutorul a tradus-o din limba lui Pușkin în limba română. Este vorba despre cartea Reportaj fără microfon, de Kotă Maharadze, unul dintre corifeii reportajului sportiv de radio și, în special, de televiziune, din spațiul ex-sovietic. Cartea a văzut lumina tiparului, nu demult, la Editura Institutul European din târgul Iașului. A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.  

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

Relatăm de la prezentarea cărții Marele Inchizitor. Dostoievski în interpretări teologico-filosofice (Konstantin Leontiev, Vladimir Soloviov, Vasili Rozanov, Serghei Bulgakov, Nikolai Berdiaev, Dmitri Merejkovski, Semion Frank, Nikolai Losski), eveniment desfășurat la Iași, nu demult, în incinta Librăria Tafrali, corpul A, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Organizatorii manifestării au fost reprezentanții Catedrei de Slavistică „Petru Caraman” din cadrul Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Cartea a apărut într-o ediție îngrijită, traducere, prefață, note și comentarii realizate de către profesor universitar, specialist în Filologie, Leonte Ivanov, la Editurile Doxologia din Iași și a Comunității Rușilor Lipoveni  din România, București. Volumul a fost  prezentat de către profesor universitar, specialist în Filologie, Marina VRACIU; scriitorul Valentin TALPALARU și Mircea PLATON, scriitor, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare”.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

La 30 de ani de la prima emisie, Radio România Reșița își spune povestea prin oamenii care i-au construit identitatea și l-au transformat în Vocea Banatului. Despre trei decenii de radio, schimbările din presă, legătura cu ascultătorii și proiectele care au apropiat comunitatea vorbește Laura Sgaverdea, managerul Radio România Reșița, într-un interviu realizat de Anca Bica Bălălău.

“Cartea este o dovadă de respect și prețuire față de un important scriitor roman contemporan, care de câțiva ani mă onorează cu prietenia lui. Este o „monografie sentimentală” a cărui personaj principal este Ștefan Mitroi”, spune Aurel Usca despre volumul “Ștefan Mitroi, născut din mirare și iubire”. Prezentare realizată de Teodora Marin, coordonator Editura UZP.

Relatăm de la prezentarea cărții Bestemul Podului, de Mădălina Tanasă, volum lansat - la Iași - nu demult, în incinta Librăriei Cărturești din Palas. Romanului Blestemul Podului a văzut lumina tiparului la Editura Presa Universitară Clujeană în anul 2022. A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Alina Popescu, șef serviciu "Stampe, muzică, hărți", Biblioteca Academiei Române.

La Iași, în zilele de 8 și 9 august 2026, în Parcul Expoziției, se va desfășura a IV-a ediție a Festivalului de tarafuri și muzici arhaice „Barbu Lăutaru”. Cu acest prilej, am invitat la dialog pe doamna Ozana Dram, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, cea care ne creionează o imagine a primelor trei ediții a acestui eveniment. Ediția de anul acesta, a IV-a, altă temă a dialogului. A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Laurențiu Ganea este un compozitor român, interesat de folclorul autentic, științele sacre și istoria religiilor, hermetism și este un promotor al păcii și armoniei. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu Spectacolul IUBIRE ȘI MYTHOS, creat exclusiv pe teme mitologice din vechea Eladă, cu durata de un ceas, cuprinde lucrări pentru: flaut solo; marimba solo; flaut, harpă și trei percuționiști; soprană, harpă și trei percuționiști, utilizînd texte grecești antice compuse de Sappho și Kallimachos. Selecțiunile video pot fi vizionate accesînd link-ul de mai jos: RO_Jul26_alwayson_video_6s_1920x1080_discount-40per_burger_regular_na_freelancer_food  www.laurentiuganea.com

Prof. Univ. Dr. IOAN CHIRILĂ, directorul Bibliotecii Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, vă invită vineri, 7 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 2026, începând cu 𝐨𝐫𝐚 12:00, în Galeria de Artă „Academica” a Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca (Str. Mihail Kogălniceanu nr. 12-14) va avea loc 𝑪𝒐𝒏𝒇𝒆𝒓𝒊𝒏𝒕̦𝒂 𝑳𝒖𝒎𝒊𝒏𝒊𝒕̦𝒂 𝑪𝒐𝒓𝒏𝒆𝒂: „𝑭𝒂𝒎𝒊𝒍𝒊𝒂 𝑪𝒊𝒐𝒇𝒍𝒆𝒄 𝒔̦𝒊 𝑪𝒍𝒖𝒋𝒖𝒍”. Înregistrare realizată de BibliotecaAcademiei Române, filiala Cluj Napoca.

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi organizează, în perioada 30 iunie – 30 august 2026, expoziţia temporară „Memoria profesorului Ion H. Ciubotaru în patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei”. Veritabil și pasionat cercetător de teren, autor al unor valoroase studii şi volume, fondator de instituții și inițiator al unor evenimente culturale de prestigiu, reputatul etnolog Ion H. Ciubotaru (28 ianuarie 1940, Arborea, Botoşani – 31 decembrie 2025, Iaşi) şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activității ştiinţifice în cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. Expoziţia temporară, temă a relatării nostre, își propune să aducă în atenția publicului obiectele ce au devenit parte a patrimoniului muzeului, prin bunăvoinţa etnologilor ieșeni Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru, prezentând o selecție de piese din lemn şi ceramică, ştergare, scoarţe, icoane și lucrări de artă naivă. A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Velonova Mirage este un spațiu al experiențelor interactive, unde arta, iluzia și creativitatea se întâlnesc într-un traseu conceput să surprindă și să inspire. Muzeul reunește atracții variate, de la iluzii 3D și camere tematice, la instalații cu mesaj artistic, zone de explorare senzorială și spații dedicate interacțiunii directe cu arta. Fiecare atracție este gândită pentru a provoca percepția, a stimula imaginația și a oferi cadre memorabile pentru vizitatori de toate vârstele. De la decoruri vizuale spectaculoase și jocuri de perspectivă, până la experiențe introspective și zone cu energie dinamică, Velonova Mirage propune o explorare completă a simțurilor. Fiecare vizită devine o călătorie prin lumi diferite, unde distracția, descoperirea și emoția se îmbină într-o experiență coerentă și memorabilă. (velonova.ro) Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu   CONTACT Velonova Mirage Str. Constantin Mille, 18, Etaj 3, Sector 1, Bucuresti 0731 338 769 [email protected] Miercuri - Vineri: 12:00 - 19:00 (ultima persoana: 18:00) Sambata - Duminica: 11:00 - 20:00 (ultima persoana - 19:00)

Împreună cu etnolog Ioana Repciuc, prezentăm cartea LITERATURĂ POPULARĂ, de Petru Caraman, cel mai mare etnolog român, ediție, introducere, note, corpus de texte, indici și bibliografie de etnologii ieșeni Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciobotaru. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în anul 2024. A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Volumul: Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, a savantului Petru Caraman, este o ediție îngrijită de profesorul universitar, doctor în filologie, Livia Cotorcea. Cartea a fost lansată de Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în incinta Librăriei „Orest Tafrali”. Sorina Bălănescu, doctor în Filologie, una din personalitățile care cunoaște opera vastă a savantului Petru Caraman, ne prezintă cu rigurozitate științifică opera și viața distinsului academician, punând accentul pe lucrările prețioase, pe monumentala creație, accentuând valoarea și demnitatea ilustrului profesor. A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

În esență, nu despre Statuia Libertății în sine este vorba acum, ci despre „ideea de libertate”, o nevoie ontologică, o predispoziție naturală, se pare, a ființei umane, de a tânji către (mai) binele, niciodată atins. Ateu sau religios, omul se vrea liber de orice determinare, singur în fața propriei existențe, libertatea fiind ceea ce un teoretician al existențialismului, scriitorul francez Jean–Paul Sartre numea: „Libertatea este suma alegerilor noastre, iar pe de altă parte este glasul interior care ne interoghează asupra limitelor alegerilor proprii”. (Marian Nencescu) Prezentare realizată de Teodora Marin, coordonator Editura UZP.

Antropologul și cercetătorul Petru Iosif Pap și-a lansat volumul „Antropologia imaterialului”, în cadrul unui eveniment organizat la Cafeneaua Pressco din Baia Mare. Cartea propune o perspectivă originală asupra modului în care oamenii își construiesc identitatea într-o lume aflată la intersecția dintre tradiție și tehnologie. Autorul susține că tradițiile sonore arhaice din satele maramureșene și fluxurile de date sau algoritmii specifici erei digitale nu reprezintă realități opuse, ci expresii diferite ale aceleiași nevoi fundamentale a omului de a crea sens. Petru Iosif Pap este antropolog, cercetător și inițiator al proiectului experimental „The Deep Sound of Maramureș”, prin care explorează patrimoniul sonor al Maramureșului și relevanța acestuia în societatea contemporană. (maramuresonline.ro) Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Alina Popescu, șef serviciu "Stampe, muzică, hărți", Biblioteca Academiei Române.

Gorjul și Hunedoara nu se descoperă numai prin peisaje, muzee sau monumente. Aceste ținuturi se dezvăluie mai ales prin oamenii care le cunosc istoria, le păstrează tradițiile și le vorbesc cu dragoste celor veniți de departe. Este concluzia la care a ajuns un grup de jurnaliști, membri ai Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR), în urma vizitei de documentare întreprinsă pe parcursul câtorva zile în mijloc de iulie. Amănunte în relatarea lui Corneliu-Victor Drăghici, membru al Filialei M.A.I. a UZPR.  

Expoziția „Geometria nevăzutului" a artistei plastice Elena Frunze deschisă la Europe Café, Chișinău, prezentată într-un dialogul realizat de dr. conf. univ. Victoria Fonari președinte filiala Chișinău UZPR, cu Eugenia Munteanu, curatorul expoziției.

Victoria Fonari, președintă a Filialei Chișinău, UZPR, în dialog cu Elena Frunze, artist plastic, despre expoziție personală „Geometria nevăzutului", curator de Eugenia Munteanu, artist plastic. Spațiul Europe Café, principalul centru de informare al Uniunii Europene în Republica Moldova, a devenit o adevărată hartă a emoțiilor prin tablourile expuse „Ecourile trecutului", „Sufletul pietrei", „Inima florii" ș.a. Stilul Elenei Frunză pendulează într-un mod fascinant între pictură și ceramică. La eveniment au fost prezenți colegi de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, studenți, elevi și iubitori de artă.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. [...] Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza" Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Pe lângă acest imn, românii mai au „Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă. (www.presidency.ro) Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Luminița Gliga, doctor în Arte vizuale, membru al Academiei Romano-Americane de Arte și Științe ARA, Expert patrimoniu Academia Română. Episod din serialul "Poveștile Academiei", serial difuzat în cadrul emisiunii CU...MINTE DE WEEKEND la Radio România Cultural.

    Dialog cu domnul Petru Istrate, profesor de limba și literatura română, doctor în Filologie, la Colegiul Tehnic „Ioan C. Ștefănescu” din Iași. Petru Istrate, ne povestește despre cercetările întreprinse pe târâmul lingvisticii, dar ne vorbește și despre traducerile realizate; pasiunea pentru sportul rege, o altă temă a interviului.           A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Coordonată de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și director la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, ediția din acest an a Școlii de vară a Academiei Române "Sub semnul istoriei", a transformat recunoașterea performanței într-o experiență vie de învățare și într-un dialog autentic cu tinerii.

La Iași, în luna iunie 2026, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” s-a desfășurat evenimentul „CultSEN – Acces la CULTură pentru SENiori”, activitate organizată de către reprezentanții Fundației EuroEd. Prin intermediul acțiunii culturale, a fost marcat finalul unui an de activități dedicate seniorilor printr-o expoziție a lucrărilor realizate în cadrul atelierelor creative, un scurt moment artistic și o întâlnire de socializare alături de parteneri, beneficiari și invitați. A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

La 27 iulie 1956, țara noastră devenea membră a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, asumându-și participarea la un proiect internațional întemeiat pe ideea că pacea se construiește prin educație, cunoaștere, cultură și cooperare între popoare. În ultimii ani România și-a consolidat profilul în cadrul Organizației, deținând președinția Conferinței Generale (2023-2023), precum și o poziția de membru cu drepturi depline  în Consiliul Executiv (2025-2029).   Aniversarea din 2026 este marcată prin programul „România–UNESCO 70, celebrăm trecutul clădind împreună viitorul” inițiat și coordonat de Comisia Națională a României pentru UNESCO. Desfășurat pe parcursul întregului an, programul reunește conferințe, dezbateri, expoziții, proiecte educaționale, întâlniri academice și manifestări culturale. El își propune să readucă în atenția publicului contribuțiile României în cadrul UNESCO, dar și să creeze noi spații de dialog despre rolul educației, culturii și științei în societatea contemporană. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO.  

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

La Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" din Chișinău, scriitorul Ianoș Țurcanu a sărbătorit 75 de ani prin lansarea a două cărți „Nu e nimeni că mine" și „Cu marea în buzunar". Cu ocazia acestui eveniment festiv Victoria Fonari, președinte al Filialei Chișinău, UZPR, a realizat un interviu cu Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu".  Creația lui Ianoș Țurcanu reprezintă un univers literar complex și polivalent în cultura din Republica Moldova, remarcându-se prin lirismul reflexiv. Fiind un autor prolific, activitatea sa cuprinde poezie, aforisme, proză, eseuri și sute de texte pentru melodii celebre interpretate de Ana Barbu, Natalia Barbu, Adriana Spunei, Erica, Sergiu Țurcan etc.

În fiecare ultimă zi de sâmbătă a lunii iulie se urcă de la Lupșa, La Morminte, pe Muntele Mare, un loc inedit, de amintire, de comemorare, un loc care reprezintă o filă importantă din istoria Munților Apuseni. Reportaj și foto de Mădălina Corina Diaconu (2024)

La Iași, în perioada 6–10 iulie, reprezentanții Facultății de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu cei ai Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, au organizat cea de-a IV-a ediție a Școlii de Vară „Iași – Istorii, Oameni, Monumente”. Timp de cinci zile, elevi din mai multe licee ieșene au participat la prelegeri, ateliere și activități educaționale susținute de către cadre universitare și cercetători din domeniul istoriei. În cadrul evenimentului au participat un număr de 20 de elevi de la mai multe licee din Iași și din apropriere. În ultima zi a Școlii de Vară - vineri, 10 iulie - am pășit spre Corpul H al Facultății de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, și am stat de vorbă atât cu organizatorii activității culturale, cât și cu trei elevi participanți.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Carmen Albu, Cabinetul de manuscrise, carte rară, Biblioteca Academiei Române.

La Iași, în ziua de sâmbătă, 18 iulie 2026, începând cu ora 17, în incinta Cercului Militar din dealul Copoului (B-dul Carol I, Nr. 7), s-a desfășurat vernisajul expoziției „Bucuria culorilor”.   Expoziția este semnată de către artistul plastic Viorica Huțanu din Iași. Expoziția a fost prezentată de către prof. univ. dr. Mihai Dorin și preot Radu Sever Ungureanu, critc de artă. Organzatori ai activității culturale de zilele trecute, temă a relatării noastre, au fost reprezentanții Cenaclului de Literatură și Pictură „Octav Băncilă” al Cercului Militar Iași.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Pentru al cincilea an consecutiv, Academia Română le propune noilor săi bursieri cinci zile de experiențe inedite și de bucurie a comuniunii. Elevii bursieri au fost selectați în urma analizei a peste 100 de dosare depuse în cadrul programului de burse „𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐜𝐮 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢“ și a sesiunii de interviuri desfășurată la finalul lunii mai 2026.   Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, coordonatorul Școlii de vară

La data de 11 iulie 1714, Dimitrie Cantemir a fost ales membru al Academiei din Berlin. Prin realizările sale, Dimitrie Cantemir a demonstrat că excelența academică și angajamentul cultural pot transcende granițele naționale și pot contribui la patrimoniul universal al cunoașterii. El rămâne un model de dedicare și erudiție, o personalitate care a deschis drumuri pentru viitorii savanți și intelectuali români. (rador.ro) Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Luminița Gliga, Doctor în Arte vizuale, membru al Academiei Romano-Americane de Arte și Științe ARA, Expert patrimoniu Academia Română.

La Iași, în ziua de miercuri, 15 iulie 2026, începând cu ora 18, în Sala Cupola, etaj 4, din incinta Palatului Braunstein, s-a desfășurat vernisajul expoziției „Anotimpurile sufletului”, expoziție semnată de către artisul plastic Petrică Sîncu. Expoziția a fost prezentată de către cercetător științific doctor Marinela Rusu. Tablourile vor sta pe simeze până la 29 iulie 2026. A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Pe date de 21 iulie 2026, la vernisajului expoziției „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Victoria Fonari, doctor conferențiar, Filiala Chișinău, UZPR, a intervievat organizatorul evenimentului Sergiu Muzteață, profesor universitar, doctor habilitat. Expoziția este inaugurată cu ocazia 590 de ani de la atestarea toponimică.

Relatăm de la simpozionul și expoziția documentară „De la dreptul subiectiv la drepturile omului”, organizate cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la nașterea lui Octavian Ionescu (1901–1990). Simpozionul și expoziția readuc în atenția publicului viața și opera uneia dintre personalitățile de prim plan ale științei juridice românești din secolul XX. Evenimentul s-a desfășurat la Iași, în ziua de joi, 25 iunie 2026, începând cu ora 12, în Sala Hasdeu din incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Concret, astăzi despre operă și viața lui Octavian Ionescu invităm la dialog pe: doamna profesor universitar, doctor în Filologie, de la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Marina Mureșanu Ionescu, fiica lui Octavian Ionescu; profesor universitar doctor Ioan-Alexandru Tofan, director al Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cel care ne spune că evenimentul de față prefațează un proiect editorial mai amplu, proiect care va fi lansat - la Iași - în toamna acestui an; istoricul ieșean Cătălin Botoșineanu de la Arhivele Naționale și doamna prof. univ. dr. Aurora Ciucă, președinte al Asociației „Vespasian V. Pella” Iași. A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

La Iași, în perioada 26 – 28 Iunie 2026, în Parcul Copou, sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași s-a desfășurat Festivalul de Fanfare, eveniment aflat la ediția a VII-a. În ziua de dumincă, 28 iunie 2026, începând cu ora 11, pe scena special amenajată din Parcul Copou, am asistat la un frumos concert de muzică de fanfară susținut de către Fanfara „Șhukar” din satul Zece Prăjini, comuna Dagâța, județul Iași. Nici că am stat pe gânduri și am invitat la dialog pe: David Panțîru, membru al fanfarei; doamna Elena Motaș, reprezentantul pentru problemele romilor în Instituția Prefectului Județului Iași, sora coordonatorilor fanfarei și pe domnul Costică Panțîru, coordonatorul Fanfarei Zece Prăjini „Shukar”, cei care ne spun povestea fanfarei. Festivalul a fost organizat de către reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași. A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

În cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău", dedicat 590 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, pe data de 18 iulie, în Scuarul Catedralei, a avut loc lansarea cărții „Jurnalul din muzeu: detectivii din Chișinău" de Victoria Fonari. Despre atmosfera evenimentului, cititori și personajele cărții a intervievat Mircea Chiochină, filiala Chișinău, UZPR.