București – orașul unde puterea și-a schimbat limba dar nu și-a pierdut neliniștea

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă Primăria Municipiului București – „Date istorice” / „Povestea orașului” Pentru prima atestare documentară a Bucureștiului, la 20 septembrie 1459, în timpul lui Vlad Țepeș, și pentru consolidarea statutului orașului ca reședință domnească și capitală a Țării Românești în secolul al XVII-lea. Basilica.ro – „București, 562 de ani de atestare documentară” / materiale aniversare despre prima atestare a Capitalei Pentru hrisovul din 20 septembrie 1459, păstrat la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, și pentru mențiunea privind anul 1659, când Bucureștiul devine capitală a Țării Românești. Radio România Cultural – „Prima atestare documentară a Bucureștilor” Pentru contextul documentului din 1459, emis de Vlad Țepeș, și pentru ideea statutului de reședință domnească al Bucureștiului. HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite” Pentru momentul 1862, când Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite și centrul instituțional al statului român modern. Enciclopedia României – „Proclamația de la Islaz” Pentru programul revoluționar al pașoptiștilor munteni, adoptat la 9/21 iunie 1848, și pentru caracterul său constituțional și reformator. Agerpres Documentare – „Marea Adunare Națională de la Blaj, din 3/15–5/17 mai 1848” Pentru rolul Blajului ca scenă majoră a revendicărilor românilor transilvăneni în 1848 și pentru ideea formulării moderne a națiunii române în Transilvania. Enciclopedia României – „Adunarea Națională de la Blaj” Pentru desfășurarea adunării de la Blaj pe Câmpia Libertății și pentru contextul politic al românilor transilvăneni în revoluția de la 1848. Historia – „1 Decembrie 1918 – Ziua în care românii au făcut Marea Unire” Pentru textul și semnificația Rezoluției de la Alba Iulia, prin care românii din Transilvania, Banat și Țara Ungurească au decretat unirea cu România. Basilica.ro – „1 Decembrie: Ziua Națională a României” Pentru contextul Marii Uniri, înțeleasă ca finalizare a unui proces început în 1859 și continuat prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România. Casa Capșa – istoric oficial Pentru rolul Casei Capșa în viața mondenă, culturală și literară a Bucureștiului, inclusiv reputația de „cafenea a scriitorilor și artiștilor”. RADOR – „Embleme bucureștene – Casa Capșa” Pentru evocarea Capșei ca punct de întâlnire al lumii artistice și gazetărești bucureștene, cu formula „redacția redacțiilor” și ideea „botezului Capșei”. București.ro – „Simboluri ale Bucureștiului: Casa Capșa” Pentru atmosfera intelectuală a Capșei și pentru nume ale clientelei literare: Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Camil Petrescu, Ion Minulescu, precum și pentru evocarea făcută de Tudor Arghezi. Encyclopaedia Britannica – „Bucharest” / materiale despre România comunistă Pentru formula Bucureștiului ca „Paris al Estului”, pentru transformările orașului după al Doilea Război Mondial și pentru contextul instaurării regimului comunist după 1945–1947. Lucrări de fundal recomandate Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor Lucrare fundamentală pentru evoluția orașului, de la primele atestări și Curtea Domnească până la modernizare. George Potra – Din Bucureștii de altădată Foarte util pentru atmosfera urbană, viața cotidiană, mahalale, străzi, personaje și memorie bucureșteană. George Potra – Istoricul hanurilor bucureștene Relevant pentru Bucureștiul negustoresc, pentru lumea hanurilor și pentru orașul de dinaintea modernizării bulevardiere. Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și viața urbană bucureșteană Util pentru înțelegerea Bucureștiului de jos, a mahalalelor, a obiceiurilor, a amestecului social și a memoriei urbane nevăzute. I. Ionnescu-Gion – Istoria Bucurescilor O lucrare veche, cu valoare documentară și stilistică, importantă pentru felul în care Bucureștiul a început să-și construiască propria istorie scrisă. Ioana Pârvulescu – Întoarcere în Bucureștiul interbelic Foarte bună pentru atmosfera interbelică, pentru ritmul orașului, pentru detaliile vieții cotidiene și pentru farmecul lucid al epocii.