Lupta pentru pământ și plasticitatea tradiției în Ghana – RALUCA PERNEȘ

Ghana are un regim legal plural – recunoaște atât legile statului și instituțiilor statului, cât și legile cutumiare, tradiționale. Drepturile de proprietate și de folosire a pământului sunt și au fost, încă de la momentul căpătării independenței statului ghanez, reglementate doar de legile tradiționale. Cercetarea mea etnografică m-a purtat timp de mai bine de un an printre viețile și poveștile localnicilor unei zone rurale din apropierea a două mari orașe ghaneze. Instituțiile internaționale precum Banca Mondială consideră că promovarea legilor tradiționale poate fi calea cea mai bună înspre distribuirea cât mai echitabilă și sustenabilă a resurselor locale. La fața locului, însă, am fost martora luptelor intense, întinse deseori pe ani și ani de zile, ale localnicilor care trebuie să își apere accesul la terenurile rezidențiale și agricole de liderii locali tradiționali și de familiile lor extinse, dar mai cu seamă de antreprenori rapace, care dispun de resursele financiare și de cunoștințele trebuincioase pentru a recruta lideri locali și avocați și a proceda la reinventarea repetată a „legilor tradiționale” pentru ca acestea să fie în concordanță cu interesele lor. Dacă aranjamentele legale și contextul cultural pot să pară exotice ochiului european, procesele de adâncire a inegalităților sociale, inadecvarea normelor instituțiilor transnaționale în multe dintre contextele locale (în ciuda bunelor intenții ale acestor instituții) și efectele comodificării pământului au devenit experiențe cvasi-universale.În lectura actriței Katia Pascariu, cu o ilustrație de Loreta Isac-Cojocaruhttps://antropedia.com/sfertulacademic/raluca-pernes1/