Podcastul Raportuldegardă.ro

În cadrul ediției de pe 2 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre Festivalul Sănătății din Lerești, o inițiativă demarată în cadrul proiectului 4P-CAN cu scopul de a reuni comunitatea locală sub umbrela prevenției primare a cancerului.Ajuns la cea de-a treia ediție, Festivalul Sănătății din 2026 a pus accentul pe promovarea sănătății prin mișcare.Dr. Marius Geantă: „Un stil de viață sănătos presupune un maraton, iar proiectul 4P-CAN a demonstrat asta. Un stil de viață sănătos nu se reduce doar la a avea niște analize de sânge foarte bune sau a te simți bine fizic, este importantă și sănătatea mentală și a te simți bine alături de cei dragi, familie, prieteni și în comunitate.Prevenția nu poate fi făcută dintr-o capitală, trebuie făcută la nivel local și adaptată la specificul local. În regiuni e nevoie să se creeze hub-uri sau ecosisteme care să-și propună să crească eficiența, vizibilitatea, și, pe termen lung, și finanțarea pentru genul acesta de programeAm pus Lerești pe harta care contează atunci când vorbim despre prevenția bolilor. Știm deja modelele clasice - Framingham, Carelia de Nord - reprezentând o anumită perioadă istorică și perioadă de evoluție în sănătate. Ceea ce inițiem în Lerești este unic, deoarece pune cu adevărat în centru cetățenii și comunitatea, într-o perioadă în care drepturile individuale sunt mult mai puternice decât cele colective. Spunând asta, ne dăm seama că modelele de tipul Carelia de Nord nu mai pot fi aplicate în zilele noastre.Dacă vrem să reducem povara bolilor cronice, să fim mai eficienți în prevenție și să promovăm sănătatea, ceea ce facem în Lerești poate reprezenta un model. Noi am inițiat și consolidăm în continuare acest model, dar avem nevoie de mai mult sprijin pentru a-l putea scala, pentru a-l putea duce la nivelul următor.”Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 12 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.Acuratețea științifică, calitatea referințelor și lizibilitatea răspunsurilor prezintă limitări importante în ceea ce priveşte comunicarea cu chatboții care au la bază inteligență artificială pe teme legate de sănătate, cu riscul de a favoriza propagarea dezinformării în medicină, conform unui nou studiu publicat în BMJ Open.Pe măsură ce utilizarea acestor instrumente continuă să se extindă, noile rezultate evidențiază nevoia de educație publică, formare profesională și reglementări adecvate pentru inteligența artificială generativă să susțină şi să nu afecteze sănătatea publică.Principalele concluzii ale noului studiu, cu privire la răspunsurile oferite de chatboţi pe teme medicale sensibile:▶ aproape jumătate dintre răspunsuri au fost problematice (30% oarecum problematice și aproape 20% extrem de problematice)▶ calitatea răspunsurilor nu a diferit semnificativ între chatboții▶ Grok a generat semnificativ mai multe răspunsuri extrem de problematice decât s-ar fi așteptat în cadrul unei distribuții aleatoriiMai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Grok, DeepSeek, ChatGPT, Gemini și Meta AI, evaluați într-un studiu privind dezinformarea medicală▶ Țările cu venituri mici și medii raportează niveluri mai mari de alfabetizare digitală în sănătate decât țările bogate▶ Infecțiile noi cu HPV pot apărea pe tot parcursul vieții adulte: vaccinarea rămâne importantă și după 27 de ani▶ Statinele în prevenția cardiovasculară: decizia de tratament ar trebui să includă și factorii suplimentari de risc, nu doar colesterolulAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Un studiu din Noua Zeelandă arată cum marketingul pentru băuturi cu zahăr, fast-food, alcool și jocuri de noroc depășește de două ori mesajele pentru alimentație sănătoasă și campaniile sociale.Imaginează-ți un copil de 12 ani într-o zi obișnuită de sâmbătă: micul dejun acasă, drumul spre parc, câteva ore petrecute cu prietenii și apoi o oprire rapidă cu familia la supermarket. La prima vedere, pare o zi normală. Dar dacă acest copil ar purta o cameră mică la gât, care surprinde tot ce vede, tabloul ar arăta diferit: o avalanșă continuă de logouri, postere și ambalaje colorate care îl îndeamnă să bea sucuri, să mănânce ciocolată, să își ia o gustare de tip fast-food sau să încerce norocul la loto.Exact asta au vrut să măsoare cercetătorii din Noua Zeelandă. Folosind camere video, ei au urmărit copii cu vârste între 11 și 13 ani în viața lor de zi cu zi, pentru a surprinde ce anume le apare în fața ochilor. Ulterior, imaginile au fost analizate atent pentru a identifica expunerea la reclame, nu doar pentru jucării sau haine, ci mai ales pentru așa-numitele „produse nesănătoase”: alimente bogate în zahăr, grăsimi și sare, băuturi alcoolice, tutun și jocuri de noroc.Rezultatele au fost alarmante. În medie, fiecare copil a fost expus la 76 de reclame pentru produse nesănătoase în fiecare zi. De peste două ori mai mult decât numărul reclamelor pentru alimente sănătoase sau mesaje sociale pozitive, precum campanii împotriva fumatului sau a bullying-ului. Cu alte cuvinte, universul comercial în care cresc copiii înclină covârșitor balanța spre produse care le pun sănătatea în pericol.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Marea Britanie introduce, în premieră, testarea prin biopsie lichidă înainte de biopsia de țesut pentru diagnosticul cancerului pulmonar▶ Vaccinare fără ace cu ajutorul aței dentare: primele date arată rezultate similare imunizării intranazale contra gripei▶ Biomarkerii cardiaci, troponina T și NT-proBNP, ar putea fi indicatori timpurii și pentru riscul de cancer, inclusiv la persoanele fără istoric de afecțiuni cardiovasculare▶ Copiii sunt expuși de 76 de ori pe zi la reclame pentru produse care le pun sănătatea în pericolAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Bolile cardiovasculare sunt adesea percepute ca probleme care apar mai târziu în viață. Însă, potrivit unui nou studiu publicat în European Heart Journal, factorii care contribuie la aceste afecțiuni pot acționa mult mai devreme decât ne imaginăm.Mai exact, nivelurile crescute ale anumitor particule lipidice din sânge, cum ar fi apolipoproteina B (apoB), particulele de lipoproteine cu densitate joasă (LDL-P) și particulele bogate în trigliceride (TRL-P) pot începe să deterioreze vasele de sânge timpuriu(între 18 și 40 de ani), crescând semnificativ riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral mai târziu în viață.Un aspect central al studiului a fost evaluarea riscului de boli cardiovasculare în funcție de cât de mult au fost expuși participanții, în mod cumulat, la aceste particule lipidice în tinerețe. Pentru a compara persoane cu niveluri diferite de expunere, cercetătorii au utilizat o unitate numită „abatere standard” (standard deviation, SD). Aceasta este o metodă statistică prin care se măsoară cât de mult variază un individ față de media grupului.Cu cât expunerea cumulativă a unei persoane a fost mai mare decât media (exprimată în unități de SD), cu atât riscul său de a dezvolta o boală cardiovasculară după 40 de ani a fost mai mare.Mai exact:- O creștere cu o abatere standard a apoB (echivalentul a +288 mg/dL în timp) a fost asociată cu un risc cu 30% mai mare de evenimente cardiovasculare.- Pentru LDL-P, o creștere similară (+5.433 nmol/L) a fost asociată cu un risc cu 28% mai mare.- Pentru TRL-P, o creștere cu o abatere standard (+949 nmol/L) a dus la un risc cu 28% mai mare.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tehnică FIV inovatoare cu ADN de la trei persoane previne boala mitocondrială: opt copii s-au născut sănătoși în Regatul Unit▶ Leukemia-on-a-chip, dispozitivul care permite testarea în laborator a terapiei CAR-T potrivite pentru fiecare pacient, înainte de administrare▶ Scala FFSAS, primul instrument care măsoară dependența de dulciuri, ar putea informa strategiile de prevenție personalizată▶ Prevenția bolilor cardiovasculare ar trebui să înceapă încă de la 20 ani prin testarea de rutină pentru apoB, colesterol LDL și triglicerideAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Deși oamenii trăiesc mai mult ca oricând, acest lucru nu înseamnă neapărat ani suplimentari petrecuți în stare de sănătate optimă. Fenomenul, denumit healthspan-lifespan gap, arată că de fapt, mulți dintre anii câștigați sunt marcați de boli cronice, dizabilități sau limitări funcționale.Într-un articol publicat în Nature Communications Medicine în 2025, au fost analizate 183 de țări, structurate în șase regiuni conform clasificării Organizației Mondiale a Sănătății: Africa, America, Europa, Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest și Orientul Mijlociu. Studiul a utilizat date naționale agregate din ultimele două decenii și a inclus proiecții până în anul 2100. Au fost investigate informații oficiale privind starea de sănătate, speranța de viață și cheltuielile pentru servicii medicale, comparând durata totală a vieții cu perioada efectiv trăită în stare de sănătate optimă. În paralel, au fost identificate tiparele principale de boli în diferite țări și regiuni, evidențiind factorii determinanți ai diferenței dintre longevitate și perioada trăită sănătos.Rezultatele studiului arată diferențele semnificative dintre durata totală a vieții și perioada trăită sănătos la nivel global și regional. În medie, oamenii trăiesc 9.1 ani cu boli sau limitări funcționale înainte de sfârșitul vieții. Valorile variază între țări: Lesotho are cea mai scurtă perioadă afectată de boală (6.5 ani), iar Statele Unite cea mai lungă (12.4 ani). Africa și Pacificul de Vest înregistrează, în general, perioade mai scurte de viață afectată, în timp ce Europa, America, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est au perioade mai lungi, reflectând diferențele în sănătatea populațiilor și structura bolilor.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Antiinflamatoarele uzuale ar putea contribui la dezvoltarea rezistenței antimicrobiene ▶ Oamenii trăiesc mai mult, dar nu și mai sănătos: creșterea longevității aduce cu sine și mai multe cazuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare▶ O terapie pe bază de ARN a adus la niveluri normale trigliceridele la 80% dintre pacienţii care aveau niveluri moderat crescute şi risc cardiovascular ridicat▶ Stresul afectează inima la nivel molecular și crește riscul de boli cardiovasculareAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Un nou studiu publicat în revista Heart arată că inteligența artificială (AI) poate prezice riscul de boli cardiovasculare la femei,utilizând imagini din mamografiile de rutină, împreună cu vârsta lor. Acesta sugerează că mamografia, test folosit deja pe scară largă pentru depistarea cancerului de sân, ar putea fi un instrument eficient și în calcularea și detectarea afecțiunilor inimii și vaselor de sânge.Cercetătorii au creat un algoritm AI care analizează structura internă a sânilor și caracteristicile vizibile pe mamografie, care ia în calcul vârsta pacientelor, pentru a estima riscul pe 10 ani de dezvoltare a bolilor cardiovasculare. Algoritmul a avut performanțe similare cu calculatoarele de risc clasice, precum „PREDICT” din Noua Zeelandă și „PREVENT” al American Heart Association, dar performanța lui s-a îmbunătățit atunci când au fost adăugați alți factori clinici.Au fost analizate datele a 49.196 de femei din Victoria, Australia, înscrise între 2009 și 2020 în registrul Lifepool. Femeile au furnizat informații despre stilul de viață și starea de sănătate în care se află, cum ar fi absența sau frecvența obiceiurilor precum fumatul, consumul de alcool, care este greutatea lor, dacă suferă de diabet și dacă administrează medicamente pentru colesterol, tensiune arterială sau subțierea sângelui. De asemenea, s-au colectat date despre menopauză, istoric reproductiv, terapie hormonală și intervenții de tipul operațiilor la sân sau radioterapie. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Inteligența artificială poate evalua riscul de boli cardiovasculare la femei pe baza mamografiilor▶ Fumatul, factor de risc pentru toate formele de diabet de tip 2: risc dublu pentru formele caracterizate prin rezistență la insulină▶ Infarctul miocardic în rândul tinerilor: femeile, mai puțin afectate de ateroscleroză, dar mai expuse altor riscuri▶ ActCRISPR-TB: un nou test rapid pentru tuberculoză, cu detecție corectă în 93% dintre cazuri și rezultate în mai puțin de o oră Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Un nou studiu publicat în The Lancet arată că numărul cazurilor și deceselor cauzate de cancer a crescut foarte mult la nivel global în ultimele trei decenii și se estimează că va continua să crească până în 2050. Analiza, realizată de colaboratorii Global Burden of Disease (GBD) 2023, oferă date detaliate despre incidența cancerului, mortalitatea și factorii de risc în 204 țări și teritorii. Studiul a analizat 47 de tipuri de cancer între 1990 și 2023 și a făcut previziuni până în 2050.Potrivit studiului, în 2023 au existat 18.5 milioane de cazuri noi de cancer și 10.4 milioane de decese cauzate de cancer la nivel mondial (fără a include cancerele de piele non-melanom). Aceasta reprezintă o creștere de peste 100% a cazurilor și 74% a deceselor față de 1990. Cancerul este acum a doua cauză de deces la nivel global, după bolile cardiovasculare, iar cele mai afectate par a fi țările cu venituri mici și medii.Studiul a arătat că aproximativ 42% dintre decesele cauzate de cancer (aproximativ 4,3 milioane) sunt legate de factori de risc evitabili, cum ar fi fumatul, alimentația nesănătoasă, expunerea la anumite substanțe la locul de muncă și poluarea aerului. Fumatul a fost responsabil pentru 21% dintre decese la nivel mondial, fiind principalul factor de risc în majoritatea țărilor. În țările cu venituri mici, principalul factor de risc asociat cancerului a fost expunerea la infecții transmisibile prin contact sexual. De asemenea, proporția de decese atribuite factorilor de risc a fost mai mare la bărbați (46%) comparativ cu femeile (36%).Cele mai frecvente tipuri de cancer în 2023 au fost cancerul de sân (cel mai des diagnosticat) și cancerele traheale, bronșice și pulmonare (cele mai multe decese). Studiul a evidențiat și diferențe regionale: Liban a înregistrat cea mai mare creștere a incidenței și mortalității, Emiratele Arabe Unite au avut cea mai mare scădere a incidenței, iar Kazahstan cea mai mare scădere a mortalității.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tratamentul bolilor rare, revoluționat prin nanomedicamente personalizate produse în spitale▶ Vaccinarea împotriva herpes zoster se asociază cu o reducere de 20% a riscului de accident vascular cerebral și infarct miocardic▶ The Lancet: patru din zece decese prin cancer sunt legate de factori de risc modificabili▶ Cazurile de diabet zaharat la tineri, în creștere. Controlul factorilor de risc trebuie să înceapă încă din primii ani de viațăAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 13 ianuarie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Comisia Europeană a publicat primul Plan al Uniunii Europene pentru sănătatea cardiovasculară, Safe Hearts Plan, un document strategic care stabilește un cadru comun de acțiune pentru prevenția, depistarea și managementul bolilor cardiovasculare la nivel european.Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate în Uniunea Europeană, cu aproximativ 1,7 milioane de decese anual și peste 62 de milioane de persoane afectate. Impactul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an, incluzând costuri medicale directe și pierderi de productivitate. Diferențele dintre statele membre sunt semnificative: ratele de mortalitate cardiovasculară pot fi de peste șase ori mai mari între anumite țări și regiuni ale UE.Pentru prima dată, Comisia propune un răspuns coordonat la nivelul UE pentru această povară majoră , bazat pe dovezile sintetizate în raportul OECD The State of Cardiovascular Health in the European Union și pe lecțiile învățate din inițiative europene, inclusiv proiecte precum PERFECTO, dedicate depistării precoce a riscului cardiovascular ereditar.Planul pornește de la o evaluare realistă a limitelor abordărilor actuale. Deși aproape 80% dintre bolile cardiovasculare sunt considerate evitabile, prevenția reprezintă în medie doar 3–5% din cheltuielile totale de sănătate în majoritatea statelor membre. În paralel, prevalența factorilor de risc continuă să crească în anumite segmente ale populației.Documentul evidențiază o creștere constantă a cazurilor de diabet, obezitate și hipertensiune arterială, dar și persistența unor factori de risc insuficient controlați, precum colesterolul crescut. Aproape o treime din morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară din Europa este asociată colesterolului necontrolat, iar peste 50% dintre europeni au niveluri crescute sau insuficient controlate.În același timp, Planul atrage atenția asupra inegalităților structurale: diferențe geografice, socio-economice și legate de accesul la servicii, dar și discrepanțe în diagnostic și tratament, inclusiv întârzieri și subdiagnosticare în anumite grupuri populaționale.Mai multe detalii despre subiectele discutate:▶ UE lansează Safe Hearts, primul Plan European pentru Sănătatea Cardiovasculară: prevenția personalizată, inteligența artificială și cercetarea în prim-plan▶ PERFECTO FH▶ FH EARLYAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Un nou studiu prezentat la Congresul Societății Europene de Pneumologie din Amsterdam arată că, la nivel global, copiii pierd anual aproximativ 8.45 milioane de ani de viață ce ar putea fi petrecuți în stare de sănătate optimă din cauza expunerii la fumul de tutun din mediul ambiental (fumat pasiv). Cercetarea, realizată de experți de la Universitatea Hangzhou și Universitatea Chineză din Hong Kong, arată că cei mai afectați sunt copiii din regiunile cu nivel socio-economic scăzut. Fumatul pasiv, pentru care nu există un prag sigur de expunere, este asociat cu infecții respiratorii, boli cardiovasculare, tulburări de dezvoltare neurologică și agravarea simptomelor de astm. Copiii mici sunt deosebit de vulnerabili, deoarece plămânii și sistemul lor imunitar sunt încă în dezvoltare, iar capacitatea de a evita expunerea este redusă.Acesta este primul studiu global care evaluează impactul fumatului pasiv asupra sănătății copiilor sub 14 ani. Cercetătorii au analizat date din cadrul Global Burden of Disease Study, ce acoperă peste 200 de țări și teritorii în perioada 1990–2021. Pentru a cuantifica povara bolilor asociate expunerii la fumul de tutun, a fost utilizat indicatorul DALY (disability-adjusted life year) care exprimă anii de viață trăiți cu boală ori dizabilitate.Analiza a vizat principalele afecțiuni respiratorii determinate de fumatul pasiv: infecții respiratorii inferioare, infecții ale urechii, infecții toracice și tuberculoză și a comparat rezultatele în funcție de Indicele Socio-demografic (SDI), care reflectă nivelul de dezvoltare economică, educațională și socială al țărilor.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Din cauza fumatului pasiv, copiii din întreaga lume pierd peste 8 milioane de ani de viață sănătoasă▶ Distribuția grăsimii corporale influențează riscul de cancer independent de indicele de masă corporală▶ De ce vârstnicii fac forme mai severe de gripă? Noi date arată rolul unei proteine implicate în metabolismul lipidic▶ Delphi-2M, instrumentul AI care poate prezice riscul apariției a peste 1.000 de afecțiuni, pe o perioadă de 20 de aniAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 3 februarie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele 14 recomandări din noua ediție a Codului European Împotriva Cancerului (ECAC5).Pentru prima dată de la lansarea Codului European Împotriva Cancerului în 1987, versiunea din prezent (ECAC5) își extinde impactul mai departe de responsabilitatea și acțiunile individuale, oferind recomandări clare guvernelor și factorilor de decizie, pentru a reduce povara cancerului pe teritoriul Europei.Bazat integral pe dovezi științifice, cea de-a 5-a ediție a Codului European Împotriva Cancerului adresează principalele provocări ridicate de cancer la nivelul Uniunii Europene, precum și măsurile care pot fi luate pentru combaterea acestora. Codul echipează atât cetățenii cât și factorii de decizie, cu informațiile necesare construirii unor sisteme și comunități mai sănătoase. Accentuează importanța colaborării, comunicării și diseminării cunoștințelor preventive despre cancer, pentru a crea ecosisteme în care toată lumea poate lua decizii sănătoase, informate.Codul poate fi consultat integral aici - https://cancer-code-europe.iarc.who.int/ro/pagina-principala/ Mai multe detalii despre subiectele discutate:▶ A cincea ediție a Codului European împotriva Cancerului a fost lansată. Noile recomandări integrează perspectivele cetățenilor, inclusiv dintr-un proiect de cercetare românesc▶ Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului aduce noi inițiative de prevenție pentru cetățeni, în România.Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 17 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, coordonatorul proiectului 4P-CAN, parte a Misiunii Cancer, a discutat alături de Grațian Mihăilescu, Fondator UrbanizeHub, membru în Comitetul de conducere al Misiunii 100 de Orașe Inteligente și Neutre din punct de vedere Climatic, despre modurile prin care comunitățile și orașele în care trăim ne influențează starea de sănătate.Informații despre Urbanize Hub găsești aici.Informații despre proiectul 4P-CAN găsiți aici.Invitații au discutat despre sinergiile dintre cele două misiuni, Misiunea Cancer și Misiunea 100 de Orașe Inteligente și Neutre din punct de vedere Climatic, subiectul principal fiind că un oraș sustenabil înseamnă un oraș sănătos.Echitatea și combaterea inegalităților este transversală în toate misiunile, la fel cum toate misiunile lansate de Comisia Europeană intersectează zona sănătății. „Poluarea este un exemplu extraordinar de relevant. Dacă te uiți din perspectiva înregistrărilor de mediu - vezi poluare crescută. Dacă te uiți din perspectiva unui medic psihiatru - vezi că ai din ce în ce mai mulți pacienți care vin din ce în ce mai des. Dacă te uiți din perspectiva unui manager de spital - vezi că nu ai suficienți medici. Întrebarea este: conectează cineva cele două zone (mediu și sănătate)? Este cineva care poate să privească în ansamblu?” - Marius Geantă, președinte Centru pentru Inovație în Medicină.Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 10 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Acumularea glicogenului se corelează cu gradul tumoral avansat și supraviețuirea redusă la persoanele cu adenocarcinom pulmonar, conform unui studiu publicat în Nature Metabolism. Mecanismele care au condus la creșterea nivelurilor de glicogen au accelerat substanțial progresia tumorală, conducând la cancere de grad înalt, iar ablația genetică a enzimei glicogen sintetază a suprimat cu succes creșterea tumorală.Identificarea rolului glicogenului în creșterea tumorală este un pas important pentru oncologie, deoarece există trei clase diferite de medicamente care țintesc nivelurile glicogenului. Glicogenul este o moleculă formată prin unirea a multiple molecule de glucoză, fiind astfel strâns legat de aportul alimentar. Noile rezultate arată că, în plus față de renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă poate să contribuie major la prevenția deceselor cauzate de cancerul pulmonar.Adenocarcinomul pulmonar reprezintă 40% dintre diagnosticele de cancer pulmonar de la nivel mondial. Impactul pe termen lung al dietei a fost bine studiat până în prezent pentru cancerele dezvoltate la nivelul anumitor organe, precum tubul digestiv sau ficatul, conducând la elaborarea unor recomandări ţintite cu privire la dietă. Pentru cancerul pulmonar însă, influența alimentației a fost puțin evaluată până în prezent. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tumorile cerebrale ar putea fi diagnosticate în mai puțin de două ore printr-un test genetic ultra-rapid▶ Alimentația bogată în zahăr, asociată cu creșterea riscului de cancer pulmonar▶ Inteligența artificială accelerează procesul de selecție a pacienților pentru studiile cliniceAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 3 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În fiecare an, milioane de pacienți diagnosticați cu cancer în stadii incipiente trec prin intervenții chirurgicale cu intenție curativă. Însă după operație, rămâne o întrebare esențială: mai există celule canceroase în organism care ar putea cauza recidiva bolii? Tehnologiile actuale, cum ar fi imagistica, nu sunt suficient de sensibile pentru a detecta aceste urme de cancer. În acest context, testarea ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) pentru detectarea bolii reziduale minime (MRD) este o soluție inovatoare care poate transforma modul în care sunt monitorizați pacienții după tratament. În cadrul congresului ASCO 2025 a fost prezentat un traseu ideal de îngrijire, creat împreună cu medici, pacienți, cercetători și factori de decizie, menit să integreze testarea ctDNA în practica clinică.Această prezentare reflectă activitatea desfășurată în cadrul proiectului european GUIDE.MRD (GUIding multi-moDal thErapies against Minimal Residual Disease by liquid biopsies), un parteneriat public-privat lansat în 2023 sub inițiativa IHI (Innovative Health Initiative), care reunește 25 de parteneri din întreaga Europă.Scopul proiectului este să răspundă provocării majore din oncologie, identificarea pacienților care, după operație, mai prezintă un risc real de recidivă și ar putea beneficia de tratament suplimentar. Pentru a face acest lucru, consorțiul promovează utilizarea testării ctDNA ca o soluție precisă și personalizată.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Obezitatea și diabetul de tip 2 cresc riscul pentru nouă tipuri de cancere▶ Testarea genetică poate preveni majoritatea reacțiilor adverse ale medicamentelor, mai ales pentru boli cardiovasculare și psihiatrice▶ Traseul ideal pentru pacienții oncologici: o abordare europeană pentru integrarea biopsiei lichide ctDNA în practica medicalăAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 27 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Odată cu creșterea incidenței diabetului zaharat la nivel mondial, comunitatea medicală face pași importanți pentru a înțelege mai bine formele mai puțin cunoscute ale acestei boli complexe. În 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial o formă distinctă de diabet, diabetul asociat malnutriției, acum denumit diabet de tip 5. Această recunoaștere marchează un moment istoric, aducând în prim-plan o afecțiune care a fost mult timp ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni, în special în medii unde accesul la hrană adecvată este limitat.Spre deosebire de diabetul de tip 2, asociat în principal cu obezitatea și supraconsumul alimentar, diabetul de tip 5 este legat de lipsa nutriției esențiale, afectând în special adolescenți și tineri slabi și subnutriți. Timp de decenii, această formă de diabet a rămas neînțeleasă, fiind adesea confundată cu alte tipuri de diabet, ceea ce a dus la tratamente ineficiente și rate alarmante de mortalitate.Recunoașterea diabetului de tip 5 este rezultatul muncii susținute a Dr. Meredith Hawkins, profesoară de medicină și directoare fondatoare a Institutului Global de Diabet de la Albert Einstein College of Medicine. Prin cercetări și colaborări internaționale, ea a reușit să atragă atenția comunității științifice asupra unei probleme majore de sănătate publică.Diabetul asociat malnutriției nu este o descoperire nouă. A fost documentat pentru prima dată în urmă cu mai bine de 70 de ani, iar în 1985, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) l-a recunoscut ca o formă separată de diabet. Totuși, din cauza lipsei cercetărilor de urmărire, OMS a retras această clasificare în 1999.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Organizația Mondială a Sănătății adoptă primul acord global pentru prevenirea și gestionarea pandemiilor▶ Diabetul de tip 5, recunoscut pentru prima dată la nivel mondial. Implicații pentru diagnostic și tratament▶ HPV-DeepSeek: un test de biopsie lichidă depistează cu acuratețe cancerele orofaringiene asociate HPV în stadii incipiente▶ Biopsia lichidă bazată pe ctDNA depistează recurențele în cancerul colorectal cu aproape 7 luni înainte de metodele imagisticeAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 20 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Utilizarea dispozitivelor medicale pe bază de inteligență artificială ar putea avea un rol semnificativ în screening-ul cardiovascular al femeilor care urmează să devină mame sau care își doresc să facă acest pas în viitor. Oamenii de știință de la Mayo Clinic, SUA, au analizat performanțele unui instrument EKG-AI și a unui stetoscop inteligent în detectarea cardiomiopatiei în rândul femeilor aflate la vârstă fertilă. Publicat în Annals of Family Medicine, studiul arată cum cele două dispozitive digitale semnalează cu acuratețe prezența fracției de ejecție a ventriculului stâng (LVEF) sub 50%, indicator cunoscut în cazul unui mușchi cardiac slăbit.În fiecare an, aproximativ 300.000 de femei își pierd viața ca urmare a complicațiilor apărute în timpul sarcinii sau al nașterii. O parte din aceste complicații pot fi prevenite, evitate sau gestionate cu mai multă siguranță, cu cât viitoarea mamă și medicii care o îngrijesc cunosc mai multe detalii despre starea sa de sănătate. Ziua Mondială a Sănătății din acest an a adus în prim-plan sănătatea mamelor și a nou-născuților, subliniind importanța măsurilor preventive luate din timp. Screening-ul cardiovascular înainte și în timpul sarcinii, realizat prin mijloace digitale precum dispozitivele bazate pe AI, nu numai că este rapid și cost-eficient, dar poate depista timpuriu femeile aflate la risc și poate informa viitorul planul de îngrijire al acesteia.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Dispozitivele digitale de tipul AI-EKG, utile în screeningul cardiovascular al femeilor care doresc să devină mame▶ CORDELIA, cel mai amplu studiu asupra sănătății cardiovasculare în Europa de Sud. Datele genomice, sociale și de mediu vor contribui la strategii de prevenție personalizată▶ Un program de screening pentru cancerul colorectal desfășurat timp de 20 ani a demonstrat reducerea cu 50% a mortalității▶ Prima terapie CRISPR personalizată salvează viața unui bebeluș cu o boală genetică rară.Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 6 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În perioada sărbătorilor de iarnă, în Regatul Unit, aportul caloric zilnic poate atinge valori de aproximativ 6000 kcal — similare cu cele înregistrate de cicliștii din Turul Franței — în timp ce nivelul de activitate fizică scade semnificativ. Acest exemplu ilustrativ susține un model alternativ propus de cercetători, conform căruia episoade scurte, dar intense, de dezechilibru energetic — determinate de perturbări ale rutinei zilnice — pot conduce la creșteri ale masei adipoase. Aceste perturbări, denumite „instabilitate comportamentală”, sunt frecvent asociate cu tranziții importante din viață, precum începutul studiilor universitare, debutul parentalității sau alte schimbări majore.Date recente contrazic astfel modelul tradițional conform căruia acumularea țesutului adipos are loc prin mici surplusuri calorice susținute în timp. În locul unei acumulări lente și constante, aceste fluctuații bruște pot avea un impact major asupra masei corporale, fără ca ele să fie neapărat evidente în evaluările medicale periodice.Un studiu recent, publicat în International Journal of Obesity, atrage atenția asupra rolului important al perturbărilor stilului de viață în acumularea excesivă de țesut adipos și evidențiază măsurile necesare pentru prevenirea și intervenția eficientă în aceste situații.Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și anumite forme de cancer. De asemenea, poate afecta fertilitatea, sănătatea oaselor, dar și calitatea vieții în general, influențând procese esențiale precum mobilitatea și somnul.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ De ce marile schimbări din viață ne fac să acumulăm kilograme în plus. Prevenția personalizată ar putea ține obezitatea sub control▶ Nivelurile ridicate de zahăr în sânge în adolescență triplează riscul de afectare cardiacă prematură, mai ales la fete▶ Pacienții care au suferit un infarct miocardic ar trebui să primească tratament cu statină și ezetimib cât mai rapid▶ Testarea mutației KRAS prin biopsie lichidă îmbunătățește prognosticul și ghidarea tratamentului în cancerul pancreatic Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 29 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. European Network of Cancer Registries (ENCR) este o rețea coordonată de Comisia Europeană care reunește registrele naționale și regionale de cancer din Europa, cu scopul de a standardiza și îmbunătăți colectarea și utilizarea datelor oncologice.European Cancer Information System (ECIS), gestionat de Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene, a actualizat baza sa de date pentru prima dată după 2018, integrând informații recente din peste 125 de registre din 32 de țări europene. Actualizarea din 2025 include și regiuni anterior subreprezentate, precum Madeira, Insulele Canare și Malta. Noile date sunt esențiale pentru fundamentarea politicilor de sănătate publică și reflectă mai precis tendințele actuale ale incidenței și mortalității prin cancer în Europa. Această actualizare subliniază rolul esențial al registrelor naționale de cancer, deoarece multe dintre țările participante au introdus noi seturi de date colectate după 2018. Registrele naționale oferă date standardizate, validate și comparabile, fiind importante în monitorizarea evoluției bolii și în dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție, diagnostic precoce și tratament. Colaborarea între aceste registre, prin rețeaua ENCR, asigură calitatea și comparabilitatea datelor la nivel european.La o privire de ansamblu, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul rămâne una dintre cele mai importante cauze de deces la nivel global, cu aproximativ 10 milioane de decese raportate în 2020. Cele mai frecvent diagnosticate tipuri de cancer la nivel mondial sunt cancerul de sân, pulmonar, colorectal și de prostată.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Sângele din cordonul ombilical conține biomarkeri epigenetici care pot fi analizați pentru a depista riscul de boli de-a lungul vieții▶ O nouă metodă de biopsie lichidă permite depistarea timpurie a cancerului și monitorizarea bolii, la costuri reduse▶ Lansarea Grupului pentru Sănătatea Cardiovasculară din Parlamentul European▶ Incidența cancerului de sân continuă să crească în Europa, la femeile de peste 30 aniAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 22 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Pe 10 aprilie 2025, experți, factori de decizie și profesioniști din sănătate s-au reunit la Varșovia pentru conferința de nivel înalt Către un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare. Organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), Ministerul Sănătății din Polonia și Universitatea de Medicină din Varșovia, evenimentul a subliniat consensul care există deja în Europa: a sosit momentul pentru o strategie europeană cuprinzătoare și coordonată în domeniul bolilor rare.Bolile rare afectează peste 36 de milioane de persoane în Europa, însă doar aproximativ 6% dintre aceste boli beneficiază de tratamente eficiente – iar accesul la ele nu este uniform în toate statele membre ale UE. De la diagnostice întârziate la acces limitat la specialiști și terapii, pacienții se confruntă cu o adevărată „loterie geografică a sănătății”, care lasă mulți fără îngrijirea de care au nevoie la timp. În acest context, apelul pentru un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare este mai urgent ca niciodatăDeși există strategii naționale pentru bolile rare, actualul sistem fragmentat nu are coordonarea și coerența necesare pentru a produce schimbări durabile. După cum au subliniat mai mulți experți la Varșovia, un plan de acțiune solid la nivelul UE ar servi la completarea eforturilor naționale, promovarea colaborării transfrontaliere și stimularea investițiilor în cercetare și inovare.Un diagnostic precoce și corect nu doar că îmbunătățește rezultatele pacienților, ci și eficientizează utilizarea resurselor sistemului de sănătate. Progresele în genomică, programele de screening și platformele de partajare a datelor – precum Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS) – oferă oportunități importante pentru a reduce întârzierile în diagnosticare și pentru a orienta pacienții către terapii adecvate.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare, discutat în contextul Președinției Poloniei la Consiliul UE▶ Accesul echitabil la soluții digitale ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare▶ Numărul cazurilor de cancer de sân depistate între controalele mamografice a crescut în ultimele decenii▶ Programele de screening pentru cancerul de prostată ar putea fi îmbunătățite prin adăugarea unui scor de risc poligenic la testarea PSA și IRMAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 15 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un nou sistem bazat pe inteligență artificială a fost dezvoltat pentru estimarea cu precizie crescută a vârstei biologice, utilizând date despre de căile moleculare de metabolizare a hormonilor steroizi, conform unui studiu publicat în Science Advances. Deși noile rezultate contribuie semnificativ la înțelegerea înaintării în vârstă, procesul biologic de îmbătrânire implică factori complecși, adițional față de profilul hormonal. Noul studiu s-a concentrat pe utilizarea hormonilor steroizi pentru a estima vârsta biologică, aceștia având roluri majore pentru metabolism, funcțiile imunologice și răspunsul la stres. Din proba de sânge (5 picături) au fost măsurați 22 de steroizi, iar rezultatele sunt utilizate de sistemul de inteligența artificială pentru a calcula vârsta biologică. Au fost utilizate 98 de probe pentru antrenarea modelului și 50 pentru validarea acestuia.Studiul interacțiunilor dintre acești steroizi a oferit o evaluare mai precisă a vârstei biologice. În general, vârsta biologică estimată s-a corelat cu cea cronologică, însă diferențele au crescut o dată cu înaintarea în vârstă. Vârsta biologică a crescut de aproape 1.5 ori odata cu dublarea nivelurilor de cortizol. Cortizolul este un hormon steroid esențial pentru funcționarea organismului uman, însă este asociat frecvent cu stresul. Noile rezultate indică faptul că înaintarea în vârstă este accelerată de stresul cronic la nivel biochimic.  Vârsta biologică nu coincide cu cea cronologică, care reprezintă strict numărul de ani derulaţi de la naștere, ci depinde de numeroși factori, precum cei genetici, de viață și de mediu. Cunoașterea vârstei biologice a unei persoane permite rafinarea intervenţiilor personalizate de prevenţie şi terapie. În mod obișnuit, metodele de estimare a vârstei biologice au la bază biomarkeri variați, precum metilarea ADN-ului sau nivelurile de proteine. Însă aceste metode nu reflectă modul în care rețelele hormonale reglează homeostazia internă, factori de care poate depinde vârsta biologică a unei persoane. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ AI identifică pacienții care au nevoie urgentă de revascularizare coronariană, pe baza electrocardiogramei▶ Vârsta biologică poate fi estimată cu ajutorul unui nou model AI, prin măsurarea unor hormoni din 5 picături de sânge▶ Testarea rapidă a colesterolului în cabinetul medical ajută la depistarea precoce a riscului cardiovascular la copii▶ Prezența microplasticelor în mediu favorizează apariția bacteriilor rezistente la antibioticeAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 8 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În cadrul St. Jude Children’s Research Hospital, a fost administrată pentru prima dată in utero terapia cu administrare orală risdiplam pentru atrofie musculară spinală. La peste 2 ani de la nașterea copilului, nu sunt detectabile semne de SMA, conform rezultatelor publicate într-o scrisoare către New England Journal of Medicine.Atrofia musculară spinală (SMA) este o afecțiune genetică neurodegenerativă. La pacienții cu SMA, apare un deficit al proteinei de supraviețuire a neuronilor motori. Tipul 1 de SMA, care este forma cea mai frecventă și severă, este caracterizat de slăbiciune musculară progresivă care determină în final decesul pacientului.Acest studiu de caz a fost efectuat pentru a estima fezabilitatea, siguranța și tolerabilitatea administrării intrauterine a acestei terapii, atât pentru copil, cât și pentru mamă. Noile rezultate care sugerează că această abordare terapeutica pentru SMA-1 ar putea fi sigură și eficace şi încurajează investigarea în continuare a acestei opţiuni.Terapiile disponibile în prezent pentru tipul 1 de SMA, atunci când sunt administrate la scurt timp după naștere, dar înainte de apariția simptomelor, prelungesc supraviețuirea și funcțiile motorii, însă nu conduc la vindecarea bolii.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Testarea a doar 3 gene ar putea preveni 75% dintre reacțiile adverse grave la medicamente▶ La baza unor servicii medicale digitale eficiente stă încrederea utilizatorilor▶ Atrofia musculară spinală, tratată pentru prima dată intrauterin cu risdiplam▶ Life’s Essential 8: Adoptarea celor 8 recomandări AHA pentru sănătatea cardiovasculară reduce semnificativ și riscul de cancerAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 1 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Pe 24 martie 2025, lideri din domeniul sănătății și organizații de pacienți se reunesc la Bruxelles pentru primul Summit Global privind Lp(a), un eveniment istoric care își propune să abordeze un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare: Lipoproteina(a).Această întâlnire de referință, organizată cu ocazia Zilei Conștientizării Lp(a),  aduce în prim-plan un factor de risc cardiovascular determinat genetic, care afectează aproximativ 1 din 5 persoane la nivel global – echivalentul a peste 1,4 miliarde de oameni. Deși nivelurile ridicate de Lp(a) sunt asociate cu infarcte miocardice precoce, accidente vasculare cerebrale și stenoză aortică, doar 1-2% din populație este testată, lăsând milioane de oameni în pericol fără să știe.În ciuda recunoașterii științifice a impactului Lp(a), testarea acesteia rămâne extrem de redusă. Deși ghidurile medicale recomandă testarea Lp(a) o singură dată în viață, mulți medici ezită să o efectueze, motivând lipsa unor tratamente aprobate specifice pentru reducerea Lp(a). Totodată, barierele de acces, lipsa conștientizării și politica de sănătate axată mai mult pe tratament decât pe prevenție au dus la o ignorare a acestui factor de risc major.Mulți pacienți descoperă că au Lp(a) crescut doar după un infarct, un AVC sau în urma analizelor făcute din cauza unui istoric familial de boli cardiovasculare. Incertitudinea și lipsa unui protocol clar de monitorizare generează anxietate și frustrare, iar pacienții simt că acest factor de risc este insuficient recunoscut de comunitatea medicală.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Primul Summit Global dedicat lipoproteinei (a): experți internaționali și pacienți semnează declarația de la Bruxelles pentru includerea testării Lp(a) în strategiile de prevenție a bolilor cardiovasculare▶ Ce am învățat în 100 de ani de cercetări în genetica obezității? Provocări și direcții de viitor▶ Infecția HPV crește cu până la 40% riscul de a dezvolta boli cardiovasculare▶ Rata mortalităţii cancerului de sân a încetat să mai scadă în ultimii ani la femeile tinere şi la cele vârstniceAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 25 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Tehnologia CRISPR-Cas9 a fost folosită în premieră pentru a elimina cromozomul 21 suplimentar din celulele afectate de sindromul Down. Acest studiu de tip „proof-of-concept” oferă speranța că, odată perfecționată, tehnica ar putea fi folosită ca un posibil tratament pentru trisomia 21, afecțiunea genetică responsabilă de sindromul Down.Sindromul Down este o tulburare genetică cauzată de prezența unui cromozom 21 în plus, ceea ce duce la întârzieri în dezvoltare, dizabilități intelectuale și un risc crescut de anumite afecțiuni medicale. Este cea mai frecventă anomalie cromozomială, afectând aproximativ un nou-născut din 700. Deși poate fi diagnosticat cu ușurință prin testare prenatală, în prezent nu există tratamente care să corecteze direct această anomalie genetică.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Sindromul Down ar putea fi tratat prin editare genică: cromozomul 21 suplimentar a fost eliminat din celulele afectate prin CRISPR-Cas9▶ A fost lansată Harta Interactivă a Studiilor Clinice din Uniunea Europeană care oferă informații în timp real pentru pacienți și medici▶ Proiectul Expozomului Uman: Factorii de mediu au un impact de 10 ori mai mare asupra longevității comparativ cu cei genetici▶ Pacienții cu AVC hemoragic ar putea fi rapid diferențiați de cei cu AVC ischemic printr-un test de sângeAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 18 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un studiu publicat în Nature Medicine a raportat remisia pe termen lung la pacienții cu neuroblastom tratați cu terapie CAR-T direcționată către GD2. Unii pacienți au rămas fără semne de cancer timp de peste un deceniu, marcând un progres semnificativ în tratamentul tumorilor solide. Această cercetare oferă noi perspective asupra potențialului terapiei CAR-T dincolo de cancerele hematologice, aplicațiilor lor extinzându-se la tumori solide precum neuroblastomul.Terapia cu celule T cu receptor antigenic chimeric (CAR-T) este o metodă inovatoare de tratare a cancerului. Aceasta implică extragerea celulelor T ale pacientului—o componentă esențială a sistemului imunitar—modificarea lor genetică pentru a exprima receptori speciali (CAR) care vizează celulele canceroase și apoi, reinfuzarea CAR-T în organism. Aceste celule T modificate recunosc proteinele specifice de pe celulele canceroase și le atacă.Neuroblastomul este un cancer rar care afectează în principal copiii sub cinci ani. Acesta își are originea în celulele nervoase imature și este cunoscut pentru rata ridicată de recidivă, ceea ce face tratamentul deosebit de dificil. Între 2004 și 2009, cercetătorii au desfășurat un studiu clinic de fază I pentru a testa o terapie CAR-T inovatoare direcționată către GD2, o proteină supraexprimată în celulele de neuroblastom. Această terapie a utilizat două tipuri de celule T modificate: celule T activate (ATC) și celule T specifice virusului Epstein-Barr (VST), ambele concepute pentru a recunoaște și distruge celulele tumorale.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Noi variante genetice asociate fibrilației atriale, descrise în cel mai amplu studiu de până acum▶ Noile recomandări NCCN pentru testarea ADN-ului tumoral circulant ca marker de prognostic pentru cancerul de colon, rect și carcinomul cu celule Merkel▶ Testul MyProstateScore 2.0, validat clinic pentru depistarea cancerului agresiv de prostată din probe de urină▶ Remisiune de 15 ani la pacienții cu neuroblastom tratați cu terapia CAR-T anti-GD2Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 18 februarie 2025 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces prin cancer la nivel global. Deși rata generală a cancerului pulmonar a scăzut în rândul bărbaților în multe țări, aceasta continuă să crească în rândul femeilor. Această tendință este influențată de schimbările în obiceiurile legate de fumat și de expunerea tot mai mare la poluarea aerului, ambii fiind factori de risc majori. Rezultatele studiului sunt esențiale pentru specialiștii în sănătate publică, care trebuie să implementeze măsuri eficiente de control al consumului de tutun și politici stricte de protecție a mediului pentru a reduce incidența cancerului pulmonar și a îmbunătăți sănătatea populației.Un nou studiu publicat în The Lancet Respiratory Medicine de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) analizează incidența globală a cancerului pulmonar în 2022, concentrându-se pe patru subtipuri majore: adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase (SCC), carcinom cu celule mici și carcinom cu celule mari. Cercetarea, bazată pe estimările GLOBOCAN și pe datele anterioare privind incidența cancerului, evidențiază o creștere semnificativă a cazurilor de adenocarcinom, în special în rândul generațiilor mai tinere și al femeilor. Această tendință este atribuită factorilor de risc în evoluție, inclusiv modificărilor în obiceiurile de fumat și expunerii crescute la poluarea aerului.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Riscul cardiovascular este mai scăzut în diabetul zaharat de tip 1 comparativ cu diabetul de tip 2▶ Multe boli cronice care apar împreună au factori de risc genetici comuni care pot fi țintiți în strategiile de prevenție și tratament▶ Datele EKG ar putea fi folosite de AI pentru a identifica îmbătrânirea prematură și declinul cognitiv▶ Cazurile de adenocarcinom pulmonar, în creștere din cauza poluării aeruluiAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 11 februarie 2025 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Pe 4 februarie 2025, Ziua Mondială a Cancerului ne amintește de necesitatea unor eforturi continue pentru prevenirea, depistarea precoce și tratarea cancerului. În România, cel mai recent Profil Național privind situația controlului Cancerului 2025, publicat în cadrul Registrului European al Inegalităților în Cancer, evidențiază progresele realizate, dar și provocările persistente în lupta împotriva cancerului. Deși rata incidenței este ușor sub media UE, ratele mortalității sunt mai ridicate, în special în rândul bărbaților, ceea ce arată dificultăți în îmbunătățirea supraviețuirii pacienților oncologici. Ziua Mondială a Cancerului este un moment esențial pentru a atrage atenția asupra acestor lacune, pentru a consolida conștientizarea publicului și pentru a sprijini politici naționale mai puternice care să reducă inegalitățile în îngrijirea cancerului​.Potrivit Sistemului European de Informații despre Cancer (ECIS), în 2022, se estimau 100.471 de cazuri noi de cancer în România, cu o incidență mai mare în rândul bărbaților. Deși rata incidenței cancerului este cu 2% mai mică la bărbați și cu 12% mai mică la femei comparativ cu media UE, ratele mortalității spun o altă poveste. Cancerul este a doua cauză de deces în România, reprezentând 19% din totalul deceselor, iar rata mortalității în rândul bărbaților este cu 10% mai mare decât media UE. Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces oncologic la bărbați, în timp ce cancerul de sân este cel mai frecvent în rândul femeilor​.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ România trebuie să accelereze implementarea Planului Național de Control al Cancerului. Noi date OECD arată lacune în prevenție și depistare precoce▶ Raport OECD privind situația cancerului în UE: ratele de supraviețuire au crescut dar inegalitățile persistă. Participarea la programe de screening, redusă▶ Testarea ADN-ului liber circulant în cancerul colorectal permite determinarea eficacității intervenției chirurgicale și monitorizarea pacienților▶ Un plasture cu celule stem ar putea regenera țesutul afectat la persoanele cu insuficiența cardiacăAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 17 decembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.  Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în abordarea bolilor cardiovasculare (BCV), principala cauză de deces pe continent, prin adoptarea Concluziilor Consiliului UE care vizează îmbunătățirea strategiilor pentru sănătatea cardiovasculară.  Cu peste 60 de milioane de europeni care trăiesc cu BCV și 1,7 milioane de decese anuale atribuite acestei afecțiuni, noile recomandări ale Cosniliuliu marchează un moment de referință în politica de sănătate publică. Din punct de vedere economic, BCV impun o povară de 282 miliarde de euro pe an asupra UE, un cost pe care noile măsuri își propun să-l reducă. Concluziile Consiliului, susținute de Alianța Europeană pentru Sănătatea Cardiovasculară (EACH), pun accent pe prevenție, depistare timpurie, abordări inovatoare în materie de tratament și pe adresarea determinanților socio-economice și de mediu ai sănătății. Noul comisar european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, s-a angajat să transforme aceste rezoluții într-un Plan European de Sănătate Cardiovasculară concret. Bolile cardiovasculare includ o gamă largă de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge, inclusiv bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale, insuficiența cardiacă și aritmiile.  Deși ratele mortalității din cauza BCV au scăzut în multe state membre ale UE, acestea rămân principala cauză de deces și dizabilitate în regiune. Factori socio-economici, precum nivelul de trai și lipsa accesului la servicii medicale, contribuie la inegalități semnificative în sănătatea cardiovasculară între și în interiorul statelor membre. Strategia Consiliului recunoaște aceste provocări și își propune să îmbunătățească sănătatea cardiovasculară într-un mod holistic, integrând eforturi din domeniul prevenției, diagnosticului și reabilitării. Mai multe detalii despre subiectele discutate -  ▶ Prevenția bolilor cardiovasculare, o prioritate la nivel european. Noile recomandările ale Consiliului UE pentru sănătatea cardiovasculară ▶ Screeningul pentru cancerul de sân crește supraviețuirea la femeile cu vârste cuprinse între 40-49 de ani ▶ Includerea testării pentru Helicobacter pylori la programele de screening pentru cancerul colorectal crește ratele de participare ▶ Țările cu venituri mici și medii înregistrează o creștere semnificativă a cazurilor de diabet și întâmpină probleme privind accesul la tratament Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 3 decembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Concluzia unui studiu realizat recent în cadrul Universitatii din Londra, a scos la iveală o realitate alarmantă: 81% dintre videoclipurile de pe TikTok care promovează „vindecări miraculoase” pentru cancer conțin informații false. Studiul subliniază pericolul uriaș pe care această platformă îl reprezintă, mai ales pentru tineri, deoarece ei nu folosesc TikTok doar ca mijloc de divertisment, ci și ca sursă de informații despre sănătate. Un aspect îngrijorător al studiului a fost rolul algoritmului TikTok, care nu doar că favorizează răspândirea dezinformării, dar și încurajează utilizatorii să accepte idei conspiraționiste sau să achiziționeze produse potențial periculoase. Printre lucrurile promovate în videoclipurile analizate s-au numărat uleiul de oregano, sâmburii de caise și produse folosite in deparazitarea câinilor, toate fiind prezentate drept remedii pentru cancer. Aceste produse nu doar că nu sunt eficiente, dar pot afecta semnificativ starea de sănătate. Studiul a fost realizat prin crearea unui cont de TikTok, cu căutarea termenului „leac pentru cancer”. Algoritmul de căutare al platformei a fost setat să recomande videoclipuri suplimentare. Pe parcursul lunilor aprilie și mai 2024, au fost colectate și analizate cele mai vizionate 50 de videoclipuri afișate săptămânal pe pagina de recomandări. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Răspândirea dezinformării despre tratamentele pentru cancer prin intermediul aplicatiei TikTok poate reprezenta un pericol ascuns pentru tineri ▶ Pacienții cu boală coronariană care răspund la tratamentul cu inhibitori PCSK9 ar putea fi identificați prin evaluarea biomarkerilor transcriptomici ▶ Accelerarea transformării digitale a sănătății în Europa: cum au progresat Statele Membre în ultimii 2 ani?

În cadrul ediției de pe 19 noiembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.  Oamenii de știință de la Imperial College London și Imperial College Healthcare NHS Trust au dezvoltat o platformă bazată pe inteligență artificială care poate determina riscul de afecțiuni cardiovasculare și de deces, cu o acuratețe superioară metodelor tradiționale de evaluare a riscului.  Modelul analizează rezultatele EKG ale pacienților, diferențiază între trei dintre cele mai comune BCV (boala cardiovasculară aterosclerotică, aritmia ventriculară, insuficiența cardiacă) și estimează riscul de deces atât din cauză cardiovasculară cât și din orice altă cauză. În urma testelor, AIRE (AI-ECG risk estimation) a putut prezice cu acuratețe cazurile de insuficiență cardiacă în rândul persoanelor fără istoric personal sau familial de boli cardiovasculare.  În ceea ce privește mortalitatea, instrumentul digital a identificat corect, în 78% de cazuri, riscul de deces la 10 ani de la realizarea unui EKG. Performanțele AIRE se păstrează și atunci când se folosesc înregistrări EKG cu o singură deviație, fapt care oferă platformei aplicabilitate și în monitorizarea la distanță, nu numai în contexte clinice. Mai multe detalii despre subiectele discutate -  ▶ ⁠⁠Reducerea aportului de zahăr în primele 1000 de zile de viață scade cu până la 35% riscul de diabet zaharat și hipertensiune arterială⁠⁠ ▶ ⁠⁠Riscul cardiovascular poate fi evaluat mai precis prin folosirea inteligenței artificiale pentru interpretarea înregistrărilor EKG⁠⁠ ▶ ⁠⁠Testarea farmacogenetică ar putea fi utilă pentru majoritatea pacienților cu cancer⁠⁠ ▶ ⁠⁠Pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular la risc de recidivă după intervenția chirurgicală, depistați precoce prin testarea ADN-ului tumoral circulant

În cadrul ediției de pe 5 noiembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Buffalo (UB) și Jackson Laboratory (JAX) aduce informații despre modul în care omul s-a adaptat la o dietă bogată în carbohidrați. Studiul, publicat în ediția din 17 octombrie a revistei Science, arată că gena responsabilă pentru descompunerea amidonului, cunoscută sub numele de gena amilazei salivare (AMY1), a suferit modificări cu mai mult de 800.000 de ani în urmă, cu mult înainte de apariția agriculturii. Aceste descoperiri nu doar că urmăresc istoria evolutivă a genei AMY1, ci sugerează și că variațiile în numărul de copii ale acestei gene joacă în continuare un rol semnificativ în eficiența cu care oamenii digeră alimentele bogate în amidon în prezent. Cercetarea subliniază modul în care aceste adaptări genetice le-au permis neanderthalienilor și denisovanilor să consume cantități semnificative de amidon, chiar înainte de dezvoltarea agriculturii. Gena AMY1 joacă un rol esențial în digestie, producând amilaza, o enzimă care începe descompunerea amidonului în glucoză încă din gură. Acest prim pas este esențial pentru metabolizarea alimentelor bogate în amidon, cum ar fi pâinea și pastele. Conform studiului, numărul de copii ale genei AMY1 pe care o persoană le deține este direct legat de cantitatea de amilază pe care o poate produce, ceea ce afectează cât de eficient digeră amidonul. Cercetarea marchează un progres major în înțelegerea cronologiei duplicărilor genei AMY1, grație utilizării unor tehnici avansate de cartografiere genomică. Metodele tradiționale de secvențiere, care deseori întâmpină dificultăți în a distinge între copii aproape identice ale genei, au fost înlocuite de cartografierea genomică optică și secvențierea de lungă citire, permițând cercetătorilor să studieze gena AMY1 la un nivel de detaliu fără precedent. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ PREMIERĂ: primul caz de diabet zaharat de tip 1 vindecat prin transplant autolog de celule stem ▶ Reducerea deceselor premature cu 50% până în 2050: investiții în sănătate și creșterea taxării industriei tutunului ▶ Inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru diagnosticul de precizie al diabetului zaharat prin examinarea retinei ▶ De ce ne plac carbohidrații? Noi date despre influența moștenirii genetice asupra preferințelor alimentare

În cadrul ediției de pe 29 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Conform rezultatelor unui studiu în care au fost incluse 2300 de femei cu vârste între 24 și 65 de ani, 85% dintre acestea au apreciat posibilitatea de a alege auto-prelevarea probelor, iar 72% dintre ele au afirmat că această opțiune ar îmbunătăți experiența de screening. Aproximativ 69% dintre participante au declarat că, dacă ar avea opțiunea, ar alege să realizeze auto-prelevarea acasă pentru testele viitoare. Cu toate acestea, o parte dintre femei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea de a trebui să aleagă între cele două metode: 23% au considerat că ar fi dificil să facă o astfel de alegere, 15% și-au exprimat îngrijorarea față de acest proces decizional, iar aproape jumătate dintre femei (48%) au declarat că ar prefera să primească o recomandare din partea unui specialist în loc să ia decizia pe cont propriu. Acest studiu urmărește să evalueze impactul alegerii asupra ratei de participare și preferințele femeilor care participă în mod regulat la screening. Autorii studiului subliniază necesitatea urgentă de a explora și evalua modalități eficiente de a oferi această alegere, asigurându-se că mesajele transmise sunt clare și accesibile pentru toate femeile, în special în cadrul unor viitoare implementări ale auto-prelevării pentru HPV. Unul dintre principalele motive pentru care femeile preferă auto-prelevarea este faptul că o pot efectua acasă, evitând disconfortul și potențiala jenă asociată cu examinarea realizată de un doctor. Acest aspect este important mai ales pentru femeile mai în vârstă, deoarece pentru ele examinarea cu speculum pot fi mai dureroase, în special după menopauză. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ UK: primii nou-născuți primesc testarea prin secvențierea întregului genom pentru screeningul a 200 de boli rare ▶ Raport OMS: Prin îmbunătățirea serviciilor de medicină digitală pot fi prevenite milioane de decese cauzate de bolile netransmisibile ▶ Ratele de participare la screeningul HPV ar putea crește semnificativ prin opțiunea de auto-prelevare a probelor la domiciliu ▶ Tumorile colorectale ar putea fi reclasificate în funcție de profilul metabolomic

În cadrul ediției de pe 22 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Cercetătorii de la Beth Israel Deaconess Medical Center au identificat patru profiluri moleculare distincte ale bolii Alzheimer (AD) folosind o abordare cross-omics. Studiul, publicat în PLOS BIOLOGY, a relevat că unul dintre aceste profiluri este asociat cu o funcție cognitivă mai slabă și caracteristici neuropatologice mai severe. Utilizând tehnici de învățare automată pentru a integra date transcriptomice, proteomice, metabolomice și lipidomice de mare capacitate, această abordare a dezvăluit perspective moleculare noi asupra AD. AD este o tulburare neurodegenerativă complexă, caracterizată de plăci amiloide (Aβ), ghemuri neurofibrilare (NFT), neuroinflamație și pierderea sinaptică și neuronală. Există traiectorii distincte ale patologiei proteinei tau și atrofiei cerebrale, asociate cu multiple caracteristici clinice și patologice ale AD. Cercetătorii au examinat anterior date moleculare provenite din analiza creierului pacienților cu AD și al indivizilor sănătoși, utilizând separat diferite tipuri de analize omice, cum ar fi transcriptomica, proteomica, metabolomica și analiza la nivel de celulă unică. Ei sugerează că, prin combinarea acestor diferite tipuri de date moleculare, pot fi descoperite noi mecansime biologice și schimbări ale căilor moleculare care nu ar fi observate dacă s-ar folosi doar un singur tip de analiză omică. Practic, integrarea mai multor surse de date poate oferi o înțelegere mai completă și mai detaliată a acestei afecțiuni. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Riscul crescut de cancer de sân și ovar, asociat cu mii de mutații ale genei RAD51C ▶ Patru tipuri noi de boală Alzheimer, identificate prin analiză multiomică ▶ Expunerea la radon ar putea crește riscul de leucemie la copii, chiar și la niveluri scăzute ▶ Interzicerea vânzării de tutun la tineri ar putea preveni 1,2 milioane de decese până în 2095

În cadrul ediției de pe 01 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Riscul de apariție a aterosclerozei se manifestă precoce faţă de ceea ce se credea până în prezent, fiind importantă menţinerea nivelului colesterolului în limite normale încă din tinereţe, conform unui nou studiu publicat în Nature, care a avut loc în cadrul Universităţii din Cambridge. Colesterolul crescut la o vârstă mai fragedă, mai ales dacă prezintă niveluri fluctuante, poate fi chiar mai dăunător decât hipercolesterolemia care apare mai târziu în viaţă. Rezultatele noului studiu demonstrează, totodată, că persoanele care obţin valori normale ale colesterolului sub terapia hipolipemiantă, spre exemplu cu statine, trebuie să continue utilizarea tratamentului, deoarece întreruperea sa asociază creşterea riscului de ateroscleroză. Nivelurile fluctuante ale colesterolului produc cele mai importante modificări aterosclerotice. Ateroscleroza presupune rigidizarea şi îngustarea vaselor de sânge, prin acumularea plăcilor aterosclerotice, care conţin colesterol, alte lipide, calciu şi diverşi compuşi. Tradiţional, ateroscleroza este asociată cu înaintarea în vârstă, motiv pentru care majoritatea programelor de screening vizează predominant persoanele în vârstă de minim 50 de ani, cu hipercolesterolemie. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Reducerea timpilor de aşteptare în departamentul de urgenţă cu ajutorul unui test point-of-care pentru infarctul miocardic ▶ Riscul de boli cardiovasculare la femei ar putea fi depistat precoce prin testarea a 3 biomarkeri esențiali: LDL colesterol, lipoproteina(a) și proteina C-reactivă ▶ Poluarea aerului determină de patru ori mai multe decese cauzate de afecțiuni cardiovasculare în Europa decât în SUA ▶ Colesterolul crescut la o vârstă fragedă, mai ales dacă prezintă niveluri fluctuante, mai dăunător decât hipercolesterolemia care apare mai târziu în viaţă

În cadrul ediției de pe 24 septembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Există o corelație semnificativă între xylitol, un substituent al zahărului foarte răspândit în întreaga lume și o incidență crescută a afecțiunilor cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale (AVC). Această descoperire evidențiază necesitatea desfășurării de cercetări extinse în vederea evaluării pe termen lung a siguranței xylitolului și a altor substituenți ai zahărului. Xylitolul, un îndulcitor fără calorii, este utilizat frecvent în bomboane fără zahăr, gume de mestecat, produse de patiserie și produse de îngrijire orală, precum pasta de dinți. În ultimul deceniu, popularitatea substituenților zahărului a crescut, aceștia fiind promovați ca alternative sănătoase pentru gestionarea obezității și diabetului. Cu toate acestea, riscurile asociate cu aceste substanțe nu au fost analizate mai detaliat. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Consumul excesiv de xylitol, un înlocuitor al zahărului, crește riscul de boli cardiovasculare ▶ Deși a crescut accesul la testarea biomarkerilor în cancerul pulmonar, pacienții încă sunt tratați înainte de primirea rezultatelor ▶ Remodelarea țesutului mamar în timpul ciclului menstrual influențează dezvoltarea cancerului de sân ▶ Supraviețuire prelungită în cancerele de origine primară necunoscută prin alegerea terapiei în funcție de profilul de expresie genică

În cadrul ediției de pe 17 septembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  ▶ OMS lansează primul ghid global pentru investigarea originii agenților patogeni și prevenirea epidemiilor și pandemiilor Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu sprijinul Grupului Consultativ Științific pentru Originea Patogenilor Noi (SAGO), a lansat un cadru global pentru a ajuta țările să investigheze originile patogenilor noi și a celor re-emergenți. Scopul este de a consolida capacitățile globale pentru a identifica sursele noilor patogeni, a preveni viitoarele epidemii și a îmbunătăți răspunsul la amenințările pentru sănătate. ▶ Tehnologia de tip wearable ar trebui utilizată de rutină în strategiile pentru depistarea timpurie a fibrilației atriale și a COVID-19 Tehnologia purtabilă, precum Fitbit, Apple Watch și inelul Oura, devine din ce în ce mai populară, însă potențialul său depășește monitorizarea activității fizice. Un nou studiu realizat de Universitatea din Australia de Sud relevă că aceste dispozitive ar putea juca un rol mai mare în detectarea timpurie a bolilor, în special a fibrilației atriale și a COVID-19. Echipa de cercetare a analizat 28 de studii care au implicat 1,2 milioane de participanți și au arătat că brățările fitness au identificat cu acuratețe COVID-19 în 88% din cazuri, fibrilația atrială în 87%, aducând încă un argument pentru beneficiile folosirii datelor provenite din dispozitivele de monitorizare a sănătății în timp real. ▶ Riscul de obezitate, influențat de determinanții sociali și structurali ai sănătății Factorii sociali și structurali sunt determinanți ai diferențelor observate în ratele obezității între diferitele grupuri rasiale și etnice. Realizat de o echipă interdisciplinară de la Colegiul de Sănătate Publică al Universității George Mason, cercetarea subliniază modul în care acești factori afectează în mod disproporționat adulții din diferite grupuri etnice din SUA care se confruntă cu rate semnificativ mai mari de obezitate comparativ cu adulții albi. De asemenea, persoanele cu venituri mai mici sunt mai expuse riscului de obezitate, evidențiind o legătură puternică între statutul socio-economic și rezultatele asupra sănătății. Mai multe detalii - subiectele discutate. Ascultă emisiunea Știința360 în fiecare marți la ora 14:00, pe Radio România Cultural.

Urmându-și traseul și eforturile de prevenire a cancerului în România, caravana Misiunii UE privind Cancerul a trecut prin Lerești, Argeș, unde se implementează Living Lab-ul românesc al proiectului 4P-CAN, susținut prin programul Orizont Europa. Pe parcursul a patru ani, organizațiile participante și-au propus să identifice barierele din calea adoptării măsurilor de prevenție primară a cancerului prin studierea factorilor de risc din Codul European împotriva Cancerului, lansat în urmă cu mai bine de 30 de ani de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – IARC, unul dintre partenerii cheie ai proiectului. Fumatul, de exemplu, este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru cancer și este responsabil pentru milioane de decese anual. Renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumatul pasiv sunt măsuri cheie pentru reducerea riscului. De asemenea, consumul de alcool este legat de șapte tipuri de cancer, iar evitarea acestuia poate preveni un număr semnificativ de cazuri. În plus, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, prin dietă echilibrată și activitate fizică regulată, poate reduce riscul de cancer legat de obezitate. Vaccinarea împotriva infecțiilor, cum ar fi hepatita și HPV, joacă, de asemenea, un rol important în prevenirea cancerului. Un alt aspect crucial al prevenției este conștientizarea și evitarea expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă și în mediul înconjurător. Utilizarea echipamentului de protecție și adoptarea unor măsuri adecvate de siguranță pot preveni cancerele legate de expunerea la substanțe periculoase. De asemenea, protecția împotriva radiațiilor, în special a radiațiilor UV, prin utilizarea de creme de protecție solară și îmbrăcăminte adecvată, este esențială pentru prevenirea cancerului de piele. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ A început turneul autobuzului Misiunii UE pentru Cancer – sosește în Lerești, Argeș, la finalul lunii august ▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul, la Lerești – cum prevenim printr-un stil de viață sănătos ▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul: ce este screening-ul oncologic?

În cadrul ediției de pe 4 iunie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) este o măsură eficientă pentru prevenirea infecțiilor HPV și a cancerelor asociate, iar o nouă analiză prezentată la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) din 2024 reprezintă un nou argument asupra vaccinării extinse a populației masculine. Bărbații care au primit vaccinul HPV au avut un risc cu 54% mai mic de toate cancerele asociate HPV și un risc cu 56% mai mic de cancer de cap și gât, comparativ cu cei nevaccinați. Datele confirmă reducerea semnificativă a riscului de cancer, în special a cancerului de col uterin și a cancerului de cap și gât, pentru bărbații și femeile care primesc vaccinul HPV. Femeile vaccinate împotriva HPV au prezentat o reducere de 27% a riscului de toate cancerele asociate HPV și o reducere de 54% a riscului de cancer de col uterin. În plus, femeile vaccinate au avut o probabilitate semnificativ mai mică de a dezvolta leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt, carcinom in situ de col uterin și rezultate anormale ale testului Papanicolau. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ O nouă definiție a obezității la persoanele de peste 40 de ani: valoarea prag a IMC ar trebui scăzută la 27 kg/m² ▶ Vaccinarea HPV la băieți reduce riscul de cancer de cap și gât cu peste 50% ▶ Un vaccin universal împotriva gripei, eficient contra tuturor variantelor, ar putea fi dezvoltat prin tehnologia ARNm ▶ Supraviețuitoarele cancerului de sân BRCA 1/2 pot utiliza tehnici de reproducere asistată în siguranță

În cadrul ediției de pe 28 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. PheNet este un algoritm de învățare automată care poate identifica pacienții cu imunodeficiențe comune variabile (CVID), pe baza informațiilor provenite din dosarele medicale electronice ale acestora. Din cauza eterogenității fenotipurilor CVID, pot trece oriunde între 5 și 15 ani de la apariția primelor simptome și până la diagnosticarea corectă a unei boli din această categorie. PheNet încearcă să adreseze acest dezavantaj, putând scădea timpul de diagnostic cu cel puțin un an. Algoritmul de inteligență artificială filtrează datele medicale din dosarele electronice ale pacienților, identificând anumite tipare fenotipice corespunzătoare unui diagnostic de CVID, și clasifică ulterior persoanele în funcție de riscul de a prezenta o boală rară. Testele efectuate au demonstrat că PheNet poate depista corect mai mult de jumătate din pacienții cu CVID, cu cel puțin un an înainte de diagnosticul oficial. Rezultatele studiului sunt publicate în jurnalul Science Translational Medicine. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Un algoritm AI identifică rapid pacienții cu boli rare nediagnosticate pe baza dosarelor medicale electronice ▶ Poluarea aerului, factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal prin modificări epigenetice ▶ Diabetul zaharat, poluarea și alcoolul, principalii factori de risc modificabili pentru boala Alzheimer ▶ Reacţiile adverse la imunoterapie pot fi evitate la pacientele cu cancer de sân triplu negativ prin utilizarea testului genetic ImPrint

În cadrul ediției de pe 14 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Durata vieții umane este influențată atât de factorii genetici, cât și de cei legați de stilul de viață. Deși longevitatea este asociată și cu o componentă genetică, aceasta poate fi afectată și de comportamente modificabile ale stilului de viață. Cu toate acestea, înțelegerea deplină a modului în care un stil de viață sănătos poate contracara riscurile genetice implicate în determinarea duratei vieții a fost limitată până acum. Într-un studiu publicat în BMJ Evidence-Based Medicine a fost evaluat riscul de mortalitate asociat unui anumit stil de viață și factorilor genetici, investigând modul în care aceștia interacționează pentru a influența longevitatea. Concluzia studiului a fost că un stil de viață sănătos poate avea un impact semnificativ asupra riscului de mortalitate, chiar și în cazul indivizilor cu o predispoziție genetică pentru o durată de viață mai scurtă sau moarte prematură. Cercetătorii au subliniat importanța stilului de viață, mai ales oprirea fumatului, activitatea fizică, somnul suficient și dieta în prelungirea speranței de viață. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Pandemia COVID-19, direct legată de creșterea ratelor de obezitate la copii. Nevoie de măsuri urgente ▶ Adolescenții consumă mai multe alimente ultraprocesate în timpul folosirii dispozitivelor electronice ▶ Un stil de viață sănătos scade riscul decesului prematur cu până la 60%, chiar dacă există predispoziție genetică ▶ O săptămână de pauză de la social media crește stima de sine la femeile tinere

În cadrul ediției de pe 7 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Cercetătorii de la Stanford Medicine au dezvoltat în cadrul unui studiu publicat în PNAS un algoritm pe bază de inteligență artificială care a putut diferenția scanările RMN cerebrale ale bărbaților de cele care aparțineau femeilor. Prin înțelegerea mai profundă a diferențelor substanței cerebrale în funcție de sex se poate ajunge la o cunoaștere complexă a comportamentului uman, dar și a patologiei psihiatrice. Ei au descoperit că punctele cheie care au ajutat cel mai mult modelul să distingă între activitatea cerebrală a unei persoane de sex masculin și cea al unei persoane de sex feminin includ rețeaua implicită, un sistem cerebral care ajută la procesarea informațiilor autoreferențiale, împreună cu rețelele striate și limbice, implicate în procesele de învățare și de răspuns la recompense. Sexul are un rol crucial în organizarea funcțiilor cerebrale, cu un impact semnificativ asupra apariției biomarkerilor specifici genului, mai ales în afectări neurologice sau psihiatrice, cum ar fi autismul, deficitul de atenție, depresia, adicțiile, schizofrenia și boala Parkinson. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Un vaccin terapeutic personalizat ARNm scade riscul de recidivă în cancerul pancreatic ▶ O singură doză din terapia ARN, zilebesiran, scade tensiunea arterială pentru 6 luni la pacienții care nu răspund la tratamentul standard ▶ Screeningul prin PSA are un impact redus asupra ratelor de mortalitate în cancerul de prostată ▶ De ce bolile psihiatrice se manifestă diferit la femei și la bărbați? Un algoritm AI identifică diferențele cerebrale

În cadrul ediției de pe 30 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Într-un nou studiu publicat în NEJM, s-au identificat urme de microplastic și nanoplastic la peste jumătate din cazurile de plăci aterosclerotice carotidiene. La acești pacienți s-a observat un risc de 4,5 ori mai mare de evenimente adverse cardiovasculare. Particulele de plastic din mediu pot fi inhalate sau introduse în organism prin alimente. Acestea conțin mii de aditivi chimici, dintre care mulți sunt toxici, incluzând carcinogeni, neurotoxice și perturbatori endocrini care afectează metabolismul lipidic și pot crește riscul de diabet, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Din cei 257 de pacienți care au urmat procedura de endarterectomie carotidiană (îndepărtarea plăcii de aterom din carotide), 58% aveau urme de microplastic sau nanoplastic la nivelul plăcii de aterom. Acesta este primul studiu care arată că particulele de plastic sunt prezente în plăcile de aterom. Autorii au explicat că rezultatele demonstrează că expunerea la poluanți de tipul microplasticelor poate fi considerată un nou factor de risc pentru bolile cardiovasculare. ▶ Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare ▶ Starea sănătății metabolice înainte de vaccinare influențează eficacitatea răspunsului imun antigripal ▶ Screeningul prin secvențierea exomului oamenilor sănătoși identifică mutații acționabile clinic ▶ Începem să prioritizăm stilul de viață sănătos după 40 de ani. Cum este influențat de personalitate și factori sociali?

În cadrul ediției de pe 23 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Incidența accidentului vascular este într-o continuă creștere în rândul persoanelor sub 55 de ani, mai ales în țările dezvoltate. Această observație a fost atribuită factorilor de risc tradiționali asociați accidentului vascular care apare la persoanele mai în vârstă, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, obezitatea, fumatul și boala arterială coronariană. În ciuda acestei asocieri, a fost observată o creștere a evenimentelor vasculare cerebrale în lipsa acestor factori de risc, mai ales la femeile care nu suferă de diabet zaharat sau hipertensiune arterială. Într-un studiu publicat în Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes, cercetătorii au ajuns la concluzia că există și alți factori de risc implicați în producerea accidentelor vasculare, pe lângă cele cunoscute, cum ar fi migrena, bolile autoimune și trombofilia, mai ales în rândul persoanelor cu vârsta sub 35 de ani. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Cancerul de prostată este mai agresiv la anumite grupuri etnice. Biomarkerii proteogenomici indică riscul de recurență și tratamentul țintit ▶ Terapia genică pentru hemofilia B: 96% din pacienți pot renunța la tratamentul de substituție cu factor IX după 2 ani ▶ Migrena, cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral la persoanele tinere ▶ Problemele de neurodezvoltare ar putea fi anticipate prin modelarea microbiotei bebelușilor cu ajutorul Digital Twins

În cadrul ediției de pe 16 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Dieta mediteraneană a fost recunoscută de UNESCO în 2020 drept patrimoniu cultural intangibil al umanităţii, fiind asociată cu efecte protective faţă de numeroase afecţiuni care determină milioane de cazuri şi decese la nivel mondial, precum diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardiovasculare şi cancerul. Majoritatea studiilor care au investigat modul în care dieta mediteraneană influenţează în sens pozitiv sănătatea s-au focusat pe aportul crescut de fructe, legume, ulei de măsline şi cereale. Un nou review publicat în Journal of Translational Medicine arată că nu doar clasele de alimente contribuie la beneficiile dietei mediteraneene asupra sănătăţii, ci şi metodele de producţie, procesare şi conservare a alimentelor, mediul din care provin acestea, dar şi de obiceiurile alimentare şi non-alimentare şi stilul de viaţă al consumatorilor. Pe baza datelor despre impactul dietei mediteraneene și a stilului de viață mediteraneean asupra sănătății poate fi definit un model „planetarian” , care să introducă niște principii de viață sănătoase și pentru populațiile din afara zonei Mediteranei. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ OMS lansează SARAH, asistentul virtual bazat pe AI care oferă informații corecte și personalizate despre sănătate ▶ Dieta mediteraneană, model pentru un stil de viață sănătos: dincolo de categoriile de alimente, beneficiile sunt date și de factorii culturali și de mediu ▶ Consumul ridicat de zahăr zilnic crește cu până la 30% riscul de a dezvolta depresie ▶ Folosirea dominantă a mâinii stângi, asociată cu variante genetice rare. Cum influențează riscul de boli neurologice?

În cadrul ediției de pe 9 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Datele despre aspectul clădirilor, spațiile verzi, trotuarele sau străzile, obținute din Google Street View pot indica noi tipuri de factori care contribuie la riscul de boală coronariană. Studiul, publicat în European Heart Journal, a arătat că factorii mediului urban pot explica 63% din variația riscului de boală coronariană între diferite regiuni ale orașelor. Boala coronariană este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară la nivel mondial și este, în general, cauzată de formarea unor plăci de aterom la nivelul arterelor coronare, fapt ce limitează în timp fluxul de sânge de la nivelul inimii. Echipa de cercetare de la Universitatea Case Western Reserve, Ohio, a analizat peste jumătate de milion de imagini ale Google Street View din șapte orașe americane și a colectat date despre ratele de boală coronariană din regiunile respective. Utilizând o abordare bazată pe inteligență artificială (rețea neuronală convoluțională), au descoperit faptul că anumite caracteristici ale mediului construit pot oferi indicii importante despre riscul de boală coronariană în diferitele zone urbane. S-a constatat că spațiile verzi și drumurile pietonale sunt asociate cu un risc mai scăzut de boală coronariană, în timp ce străzile nepavate sunt asociate cu un risc mai mare. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Primul ceas inteligent care realizează imagini ale vaselor de sânge în timp real și monitorizează indicatori hemodinamici în afara spitalului ▶ Google Street View poate contribui la evaluarea riscului de boală coronariană pe baza cartierului în care locuiești ▶ Toate cazurile de cancere solide pediatrice ar trebui testate prin secvențierea întregului genom ▶ Scorurile de risc poligenic ar trebui incluse în programele de screening pentru cancerul de sân

În cadrul ediției de pe 2 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Factorii de risc implicați în dezvoltarea sindromului metabolic pot contribui și la dezvoltarea cancerului. Pentru prima dată, s-a evaluat evoluția sindromului metabolic de-a lungul timpului și modul în care se corelează cu riscul de a dezvolta cancer. Pe parcursul perioadei de urmărire 2010–2021 a fost observată o creștere notabilă a riscului de cancer printre cei cu cele mai înalte scoruri de sindrom metabolic, în special pentru cancerele de sân, endometru, rinichi, colon și ficat, comparativ cu cei cu scoruri stabile sau mai scăzute. Rezultatele sunt publicate în jurnalul Cancer (American Cancer Society). Sindromul metabolic reprezintă un grup de afecțiuni metabolice concomitente, care amplifică riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet zaharat tip 2. Aceste afecțiuni includ hipertensiune arterială, hiperglicemia, obezitatea, dislipidemia și rezistența la insulină. Noul studiu, prospectiv, a inclus aproape 45.000 de adulți chinezi cu vârsta medie de 49 de ani, care au fost clasificați în patru grupuri pe baza progresiei scorurilor de sindrom metabolic. Aceste grupuri variază de la cei care arată un model stabil-scăzut cu scoruri constant scăzute, la cei cu un model crescător-ridicat, unde scoruri inițial ridicate s-au înrăutățit în timp. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Speranța de viață a scăzut cu 1,6 ani în timpul pandemiei COVID-19 la nivel global ▶ Persoanele cu sindrom metabolic au un risc mai mare de a dezvolta cancer ▶ Participarea redusă la programe de screening pentru cancerul de sân este puternic influențată de determinanții sociali ai sănătății ▶ Stresul și inflamația cronică afectează deciziile la nivel de societate: harta centrală a inflamației

În cadrul ediției de pe 26 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Transformarea digitală a societății, intensificată de pandemia de COVID-19, a extins peisajul amenințărilor și a adus noi provocări. Aceste provocări au nevoie de răspunsuri adaptate la realitate și, deopotrivă, de rezolvări inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească și sunt tot mai sofisticate. Amenințările vin atât din interiorul, cât și din afara UE. Cât de pregătită este Uniunea să facă față noului context și, la rândul ei, România? Oamenii trebuie să se afle în centrul acestei lumi din ce în ce mai digitalizate, atrag atenția demnitarii europeni. Aceștia au adoptat în decembrie 2022 „Declarația privind drepturile și principiile digitale”, document semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și de premierul ceh Petr Fiala (Cehia deținea președinția prin rotație a Consiliului UE). Declarația cuprinde șase capitole care urmăresc să ghideze factorii de decizie și companiile care lucrează în noile tehnologii, în special, precum și să scoată în evidență drepturile pe care cetățenii europeni se pot aștepta să le aibă în mediul online. Iată câteva dintre acestea: • Incluziunea prin conectivitate, educație digitală, formare și competențe, condiții de muncă echitabile și echitabile și acces la serviciile publice digitale; • Reafirmarea importanței libertății de alegere și a unui mediu digital echitabil; • Încurajarea participării în spațiul public digital; • Creșterea siguranței, securității și împuternicirii în mediul digital, în special pentru tineri; • Promovarea durabilității. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Drepturile digitale în UE: Care sunt și cum se reflectă în viața de zi cu zi? ▶ Spațiul European al Datelor de Sănătate: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord ▶ Lipsa acută de somn, detectată rapid prin analiza AI a biomarkerilor din sânge ▶ Două noi tipuri de cancer de prostată, identificate pe baza analizei AI a evoluției mutațiilor genetice

În cadrul ediției de pe 19 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. LDL-colesterolul crescut este un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiovasculară aterosclerotică. Cu toate acestea, noile direcții de cercetare în domeniul prevenției bolilor cardiovasculare arată că există mai mulți biomarkeri care ar trebui evaluați pentru identificarea precisă a persoanelor la risc. Un studiu recent, realizat pe date din UK Biobank, publicat în Journal of the American College of Cardiology (JACC), arată că o particulă de lipoproteină (a) este de până la 6 ori mai aterogenă ca LDL-colesterolul. Rezultatele au implicații clinice importante, având în vedere că societățile profesionale europene (ESC, EAS) recomandă testarea lp(a) o dată în viață pentru toți adulții. De asemenea, există mai multe terapii care țintesc lp(a) în dezvoltare, care au demonstrat deja rezultate semnificative în studiile clinice. Deși particulele de LDL-colesterol sunt mai abundente în organism și contribuie în cea mai mare măsură la riscul de boală aterosclerotică, există și alte tipuri de lipoproteine și markeri ai profilului lipidic, mai puțin studiați, dar care contribuie la riscul rezidual de boală cardiovasculară. Lipoproteina (a) este o astfel de particulă, similară structural cu LDL-colesterolul, formată prin adăugarea de apolipoproteină (a) la apolipoproteina B de pe particulele LDL. În noul studiu s-a realizat o analiză genetică comparându-se variabilitatea apolipoproteinei B (apoB) de la nivelul lp(a) și LDL-c. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Parlamentul European adoptă prima lege din lume privind utilizarea inteligenței artificiale ▶ Lipoproteina (a), asociată cu un risc de 6 ori mai mare de ateroscleroză decât LDL-colesterolul ▶ Femeile cu infecție HPV cu tulpini la risc înalt și sindrom metabolic au un risc de deces aproape triplu ▶ Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare

În cadrul ediției de pe 12 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Rezultatele unui studiu publicat în The Lancet estimează că, în 2022, peste un miliard de persoane din întreaga lume sufereau de obezitate, iar aproape jumătate dintre adulţi (43%) erau supraponderali. Noua analiză a inclus date colectate în perioada 1990-2022, de la 222 milioane de adulţi, adolescenți şi copii din aproape 3700 de studii, reprezentând peste 200 de ţări şi teritorii. În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Obezității, marcată pe 4 martie, noile date reprezintă un nou apel la acțiuni colective pentru a combate această criză de sănătate publică. Este important ca prevenția obezității să înceapă încă din copilărie pentru a evita efectul cumulativ de-a lungul vieții, care crește riscul de multe tipuri de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare și cel puțin 13 tipuri de cancer. Obezitatea este o afecțiune cronică complexă, determinată de cauze care sunt din ce în ce mai bine înțelese și pentru care există soluții eficiente de prevenție și tratament. Cu toate acestea, există lacune în implementarea acestor soluții la nivel global. În cadrul Adunării Mondiale a Sănătății din anul 2022, statele membre au convenit asupra Planului OMS pentru combaterea obezității, care își propune să faciliteze acțiuni specifice până în anul 2030. Până în momentul de față, 31 de țări au preluat lupta împotriva epidemiei de obezitate, punând în practică prevederile acestui plan. Strategiile fundamentale adoptate includ promovarea unor practici sănătoase încă din primele zile de viață, cum ar fi susținerea alăptării, precum și implementarea de reguli stricte împotriva marketingului nociv al alimentelor și băuturilor destinat copiilor. Acestea mai includ politicile alimentare și de nutriție în școli, reglementarea vânzării produselor bogate în grăsimi, zahăr și sare în apropierea instituțiilor de învățământ, politici fiscale și de preț pentru promovarea unei diete sănătoase, politici de etichetare nutrițională, campanii de educație publică pentru promovarea unei alimentații corecte și a exercițiilor fizice, se stabilesc standarde pentru activitatea fizică în școli și se integrează serviciile de prevenire și management al obezității în asistența primară de sănătate. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani. 43% dintre adulți sunt supraponderali ▶ Putem combate efectele negative ale singurătății și izolării sociale prin sport și activitate fizică ▶ Aceeași durată de activitate fizică săptămânală, beneficii mai mari asupra sănătății cardiovasculare a femeilor comparativ cu bărbații ▶ Noi biomarkeri pentru scleroza multiplă descoperiți prin combinarea datelor clinice cu datele omice

În cadrul ediției de pe 5 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Vaccinurile oncologice personalizate de tip lizat tumoral cresc semnificativ supraviețuirea în absența bolii (DFS, disease free survival) și supraviețuirea generală (OS, overall survival) la pacienții cu melanom rezecat în stadiul III/IV, cu un profil de siguranță favorabil. Aceste rezultate raportate în abstractul publicat în Journal for ImmunoTherapy of Cancer cuprind datele colectate pe o perioadă de 36 de luni, în cadrul studiului de fază 2, aflat în curs de desfășurare. Studiul a inclus aproape 200 de pacienți, împărțiti în patru grupuri de aproximativ 40-50 de persoane. Un grup a primit vaccinul de tip TLPO (tumor lysate particle only), un alt grup a primit vaccinul TLPLDC (tumor lysate, particle-loaded, dendritic cell), al treilea grup a primit vaccinul TLPLDC plus G-CSF, iar ultimul grup a primit placebo. Deşi aceste rezultate sunt promiţătoare, este necesară investigarea vaccinului în cadrul studiilor clinice de fază III. Pe baza rezultatelor obţinute în studiile clinice de fază II, FDA a autorizat iniţierea studiului clinic de fază III, care va include 500 de persoane, pe parcursul a trei ani. Studiul clinic de fază III va fi lansat anul acesta. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Supraviețuire de 95% la 3 ani pentru pacienții cu melanom stadiul III/IV, în urma administrării unui vaccin oncologic personalizat ▶ Remisiunea diabetului zaharat de tip 2 prin scăderea în greutate reduce riscul de boli cardiovasculare și renale ▶ Episoadele de hipoglicemie la conducătorii auto cu diabet, depistate înainte de apariția simptomelor cu ajutorul AI ▶ Persoanele care sunt mai active seara decât dimineața au un risc mai mare de evenimente cardiovasculare și calcificare arterială

În cadrul ediției de pe 27 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Un studiu publicat în Nature Cardiovascular Research prezintă o abordare nouă pentru prevenția primară a infarctului miocardic. Echipa de cercetare de la Universitatea Uppsala a dezvoltat un model de predicție bazat pe biomarkeri și inteligență artificială care depistează persoane asimptomatice, dar la risc de a dezvolta infarct miocardic (IMA) în următoarele 6 luni. Printr-un test de sânge, alături de un instrument online, simplu de utilizat pentru evaluarea riscului individual, se pot identifica persoanele la risc înalt, care ar putea beneficia în urma corectării factorilor care țin de stilul de viață sau de administrarea de tratamente farmacologice. Astfel de inovații pot motiva și implica activ fiecare cetățean în gestionarea propriei sănătăți, contribuind semnificativ la reducerea impactului bolilor cardiovasculare. Predicția IMA este dificilă din cauza interacțiunii complexe a factorilor genetici, de mediu și de stil de viață care contribuie la bolile cardiovasculare. Acești factori pot varia semnificativ între indivizi, făcând dificilă identificarea unui model predictiv universal aplicabil. Până acum, în studii, au fost evaluați diferiți factori de risc și biomarkeri, urmărindu-se perioade lungi, de 5-10 ani, identificându-se factori care sunt stabili în timp. Cu toate acestea, autorii au explicat că, în lunile care preced un infarct miocardic, apar evenimente variabile care pot influența riscul (ex. după un dignostic de cancer). Astfel s-a urmărit modul în care ar putea fi evaluate procesele biologice dinamice din organismul uman în perioada de dinaintea unui IMA, printr-un simplu test de sânge. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Prima terapie celulară pentru melanomul avansat, aprobată în SUA ▶ Persoanele la risc înalt de infarct miocardic ar putea fi depistate cu 6 luni înainte cu un test de sânge și date despre stilul de viață ▶ Thermal Earrings, cerceii inteligenți care monitorizează continuu temperatura utilizatorului ▶ Bărbații care utilizează steroizi anabolizanți au risc de fibrilație atrială și complicații cardiovasculare

În cadrul ediției de pe 20 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Vaccinarea împotriva HPV reduce drastic numărul de cazuri de cancer de col uterin invaziv, conform unei noi analize derulate de Public Health Scotland, care a fost publicată în Journal of the National Cancer Institute. Principalele concluzii: Indiferent de numărul de doze administrate, nu a fost înregistrat niciun caz de cancer de col uterin invaziv la persoanele vaccinate la vârsta de 12-13 ani ▶ Vaccinarea la vârsta de 14-22 ani cu 3 doze de vaccin bivalent a redus semnificativ incidenţa cancerului cervical invaziv, în raport cu femeile nevaccinate (3.2/100 000 versus 8.4 la 100 000) ▶ Incidenţa neajustată a cancerului de col uterin invaziv a fost semnificativ mai ridicată la femeile care provin din medii defavorizate ▶ Cel mai mult au beneficiat de pe urma vaccinării împotriva HPV femeile din zonele defavorizate Analiza a inclus datele femeilor din Scoţia născute între 1988 şi 1996, extrase din sistemul pentru programul de screening pentru cancer cervical, registrele de cancer, de imunizare şi despre mediul de provenienţă. Incidenţa cancerului cervical invaziv per 100 000 persoane-ani şi eficacitatea vaccinării au fost corelate cu statusul vaccinării, vârsta vaccinării şi mediul de provenienţă. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Zero cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV în 2008, în Scoția ▶ Cancerul pulmonar ar putea fi depistat în stadii incipiente cu ajutorul unui test de urină ▶ Cancerul ar putea fi tratat prin țintirea unor mecanisme implicate în sinteza colesterolului ▶ Grosimea retinei ar putea indica timpuriu riscul de boli cardiometabolice și neurologice